Consiliul Local al municipiului Cluj‑Napoca a adoptat, în ședința de miercuri, 1 aprilie, un pachet de hotărâri prin care este lansată procedura de închiriere prin licitație publică a zeci de amplasamente pentru terase de alimentație publică din zona centrală a orașului. Decizia survine după luni de controverse privind funcționarea unor terase fără contracte, autorizații sau regim clar de ocupare a domeniului public, transmite presa locală.
Licitații pentru terase în Piața Unirii, Piața Muzeului și alte zone intens circulate
Noile proiecte vizează 48 de amplasamente din mai multe puncte-cheie ale centrului, inclusiv în Piața Unirii, Piața Muzeului, pe strada Napoca, strada Memorandumului sau în Piața Mihai Viteazu. Contractele pentru spațiile destinate teraselor vor fi încheiate pe perioadă determinată, până în 30 martie 2031, fără posibilitatea de prelungire automată.
Tensiuni în plen: acuzații de ilegalitate și concurență neloială
Dezbaterile din Consiliul Local au fost marcate de critici dure. Consilierul AUR Anca Ciubăncan a afirmat că, de ani de zile, în centrul istoric al orașului există terase care funcționează „fără cadrul legal”, ceea ce ar genera o „concurență neloială” față de operatorii care își desfășoară activitatea în mod legal.
„Timp de luni de zile am primit petiții că în centrul vechi există terase care funcționează fără cadrul legal. E concurență neloială față de cei care sunt legali. Sunt autorizări făcute pe sub preș, fără să se țină cont de legislație”, a declarat Ciubăncan în plen.
Aceasta a ridicat și problema lipsei unei evidențe clare cu privire la ocuparea domeniului public și a întrebat ce se va întâmpla cu operatorii care au funcționat fără contracte.
Viceprimarul și primarul resping criticile, insistând pe organizare și legalitate
Viceprimarul Dan Tarcea a respins acuzațiile privind ilegalitatea procedurii, susținând că proiectul vine tocmai pentru a aduce ordine în gestionarea teraselor. El a explicat că autoritățile au angajat o firmă care a obținut în numele potențialilor chiriași avizele necesare de la Poliție, de la Direcția Monumente și de la Arhitectul‑șef, pentru a reduce presiunea asupra mediului de afaceri.
„Mă bucur că apreciați proiectul inițiat încă din 2024. … Au fost amplasamente care nu au primit aviz, în funcție de lățimea trotuarului sau de restricțiile impuse de comisia de monumente iar acele terase nu vor mai funcționa”, a spus Tarcea, precizând că toate situațiile de ocupare ilegală au fost identificate și sancționate în 2025, când au fost aplicate cel puțin 40 de amenzi pentru folosirea abuzivă a domeniului public.
Primarul Emil Boc a apelat la responsabilitate și echilibru în comunicarea publică, arătând că sectorul HoReCa a trecut prin crize și că este important ca reglementările să fie clare: „Legea nu e negociabilă, dar trebuie să vedem și celelalte dimensiuni”.
Condițiile pentru participarea la licitație
Participarea la procedurile de licitație va fi condiționată de faptul că operatorii trebuie să dețină un spațiu comercial în apropiere și să fie fără datorii la bugetul local. De asemenea, câștigătorii vor trebui să achite chiria în avans sau o garanție echivalentă cu 60 de zile de chirie, iar valoarea de pornire a licitațiilor a fost stabilită pe baza unor rapoarte de evaluare pentru fiecare amplasament în parte.
Situația teraselor, între ordine și conflicte
Decizia de a scoate terasele din centrul Clujului la licitație marchează o schimbare semnificativă în modul în care administrația locală intenționează să reglementeze ocuparea domeniului public pentru activități de alimentație publică. Până la această hotărâre, terasele care funcționau fără autorizații clare sau contracte ridicau semne de întrebare privind egalitatea de tratament între operatorii economici, iar noile reguli caută să aducă mai multă transparență și legalitate în acest domeniu.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
