Skip to content
Politică

Testul alegerilor locale pentru PMP, ALDE, UDMR și Pro România. Cine intră în viitorul Parlament și cine dispare de pe scena politică

Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu
" "

Rezultatele alegerilor locale aduc câteva noutăți importante în ceea ce privește partidele mici și setează trendul pentru parlamentarele programate în data de 6 decembrie. În cadrul acestui articol vom vorbi despre patru formațiuni politice mici: PMP, ALDE, Pro România și UDMR și vom vedea ce șanse au acestea să prindă pragul de 5% pentru a intra în viitorul Parlament.

PMP

PMP reprezintă de departe surpriza de la alegerile locale, din rândul partidelor mici. Candidatura lui Traian Băsescu la Primăria Municipiului București a resuscitat partidul aflat în majoritatea sondajelor de opinie, date înaintea localelor, sub pragul de 5%. Potrivit datelor parțiale BEC, la șefia CJ, votul politic arată că PMP a luat 473.637 de voturi adică 6,04%. La nivelul țării, PMP a luat 50 de primari, mai mulți chiar decât Alianța USR-PLUS. Este clar că intrarea în cursă a lui Traian Băsescu a fost o manevră abilă din partea fostului președinte care a contribuit semnificativ la rezultatul final. Astfel, PMP are șanse mari acum să treacă pragul pentru intrarea în viitorul Parlament și probabil vom vedea că partidul lui Tomac și Băsescu va trece acest prag la limită.

" "
" "

Pro România

Dacă PMP reprezintă surpriza din rândul partidelor mici, Pro România reprezintă marea dezamăgire. Partidul lui Victor Ponta era pe un trend ascendent din primăvară și până în prezent, ajungând la peste 10 procente în toate sondajele de opinie, suflând în ceafa celor de la USR-PLUS. Alegerile de duminică nu au confirmat însă poziția Pro România. Votul politica arată că Pro România a luat doar 4,68%, adică 366.86 de voturi. Pro România a luat doar 35 de primari, cu 10 mai puțini decât cei de la PMP, clasându-se pe penultima poziție din rândul partidelor analizate aici. Asta înseamnă că Victor Ponta e departe de a scăpa de emoțiile obținerii pragului de 5% pentru intrarea în Parlament. Într-o democrație consolidată, Pro România nu ar fi fost oricum în Parlament, de vreme ce partidul lui Ponta nu a trecut niciodată testul alegerilor pentru intrarea în Parlament, acest partid constituindu-se în interiorul Parlamentului României. Or la fel ca UNPR, un alt partid constituit în Parlament, Pro România i-ar putea împărtăși soarta, evaporându-se de pe scena politică după alegerile parlamentare.

UDMR

UMDR este una dintre formațiunile politică care a confirmat parțial scorul din sondajele de opinie. Majoritatea sondajelor arătau că UDMR se situează la 5%, trecând la limită pragul electoral. Dacă ne uităm pe votul politic la șefia CJ, UDMR a obținut puțin sub 5 procente – 4,87%, echivalentul a 381.558 de voturi. Am fi astfel tentați potrivit acestui scor să spunem că UDMR se va chinui serios să prindă pragul de 5%. Doar că lucrurile stau cu totul altfel atunci când ne uităm peste numărul de primării câștigate de UDMR  – 199, adică mau mulți primari decât PMP, USR-PLUS, Pro România și ALDE la un loc. Asta înseamnă că UDMR are șanse mari să prindă pragul pentru a intra în viitorul Parlament. Desigur, ne așteptăm la un scor sub 10% procente așa cum ne-au obișnuit de regulă cei de la UDMR.

ALDE

ALDE se află în pragul dispariției de pe scena politică românească. Partidul lui Tăriceanu era sub pragul de 5 procente în toate sondajele de opinie dinaintea alegerilor locale, iar scrutinul din 27 septembrie nu a schimbat acest lucru. Votul politic la șefia CJ arată că ALDE a obținut doar 2.91%, adică 228.240 de voturi. La nivelul țării ALDE a luat doar 15 primari. Sunt scoruri insuficiente pentru ca partidul lui Tăriceanu să poată spera că va trece pragul pentru a intra în viitorul Parlament. Singura șansă în prezent pentru ALDE e să formeze o alianță electorală cu un alt partid, sperând ca împreună să intre în Parlament după 6 decembrie. Nu ar fi exclus astfel să asistăm la o alianță între Pro România și ALDE, de vreme ce inclusiv partidul lui Ponta nu mai este sigur în acest moment de intrarea în Parlament.

" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *