Este cea mai gravă încercare economică prin care trece China de la începutul celor mai ample reforme ale lui Deng Xiaoping din anii 1990. Anul trecut, țara a înregistrat o creștere de 5%, dar pilonii miracolului său de decenii se clatină, scrie The Economist.
Forța de muncă cunoscută pentru hărnicie se micșorează, cel mai mare boom imobiliar din istorie s-a transformat într-o prăbușire, iar sistemul global de comerț liber, pe care China l-a folosit pentru a deveni mai bogată, se dezintegrează. Așa cum arată relatarea noastră, răspunsul președintelui Xi Jinping este de a continua cu un plan îndrăzneț de reconfigurare a economiei Chinei. Îmbinând tehno-utopismul, planificarea centralizată și obsesia pentru securitate, acest plan își propune să-și asume ambiția Chinei de a domina industriile viitorului. Dar contradicțiile sale arată că va dezamăgi poporul chinez și va provoca furie în restul lumii.
Comparativ cu acum 12 luni, și cu atât mai puțin cu anii de creștere rapidă, atmosfera din China este sumbră. Deși producția industrială s-a îmbunătățit în martie, consumatorii sunt deprimați, inflația scade și mulți antreprenori sunt deziluzionați. În spatele îngrijorărilor se ascund temeri mai profunde legate de vulnerabilitățile Chinei. Se estimează că va pierde 20% din forța sa de muncă până în 2050. O criză în industria imobiliară, care generează o cincime din PIB, va dura ani de zile pentru a fi rezolvată. Va afecta guvernele locale cu probleme financiare, care se bazau pe vânzările de terenuri pentru venituri și pe dezvoltarea imobiliară prosperă pentru creștere. Relațiile cu America sunt mai stabile, așa cum a demonstrat o convorbire telefonică între Xi și președintele Joe Biden săptămâna aceasta. Dar rămân fragile. Oficialii chinezi sunt convinși că America va restricționa mai multe importuri chineze și va penaliza mai multe firme chineze, indiferent cine câștigă Casa Albă în noiembrie.
„Noile forțe productive”
Răspunsul Chinei este o strategie construită în jurul a ceea ce oficialii numesc „noile forțe productive”. Aceasta respinge calea convențională a unui mare stimulent pentru consum pentru a reface economia (acesta este genul de strategie la care apelează Occidentul în declin). În schimb, Xi dorește ca puterea statului să accelereze industriile de producție avansată, care la rândul lor vor crea locuri de muncă cu productivitate ridicată, vor face China autonomă și o vor proteja împotriva agresiunii americane. China va sări peste oțel și zgârie-nori spre o eră de aur a producției în masă de mașini electrice, baterii, biofabricație și economie bazată pe dronele la „altitudine joasă”.
Amploarea acestui plan este uluitoare. Estimăm că investiția anuală în „noile forțe productive” a ajuns la 1,6 trilioane de dolari – o cincime din toate investițiile și dublul a ceea ce era acum cinci ani în termeni nominali. Acest lucru este echivalent cu 43% din toate investițiile de afaceri din America în 2023. Capacitatea de producție în unele industrii ar putea crește cu peste 75% până în 2030. Unele dintre acestea vor fi realizate de firme de nivel mondial, dornice să creeze valoare, dar multe vor fi determinate de subvenții și de direcționarea implicită sau explicită a statului. Companiile străine sunt binevenite, chiar dacă multe au fost suferit pierderi în China înainte. Scopul final al lui Xi este să inverseze echilibrul puterii în economia globală. China nu numai că va scăpa de dependența de tehnologia occidentală, dar va controla mult din proprietatea intelectuală cheie în noile industrii și va percepe chirie în consecință. Multinaționalele vor veni în China să învețe, nu să predea.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
