Potrivit unui raport realizat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), partidele populiste și naționaliste care se luptă pentru alegerile europene din iunie sunt profund divizate pe aproape toate subiectele cheie, ceea ce pune sub semnul întrebării șansele lor de a defini agenda blocului, chiar și în cazul în care se preconizează o creștere a extremei drepte, scrie The Guardian.
Cu toate acestea, raportul precizează că partidele pro-UE riscă să mobilizeze votul euroscepticilor dacă vor continua să imite politicile de dreapta dură în loc să propună alternative convingătoare.
„Simpla copiere a politicilor de extremă-dreaptă poate face ca partidele mainstream să pară neautentice, a declarat Mark Leonard, coautor al raportului. Alternativa este să ne concentrăm pe punctele slabe ale partidelor eurosceptice și să prezentăm un argument geopolitic pentru Europa în vremea lui Trump”.
Sondajele ECFR publicate luna trecută au sugerat că partidele populiste, naționaliste și de extremă-dreapta sunt pe cale să ajungă pe primul loc în nouă state ale Uniunii Europene – inclusiv Austria, Franța, Italia, Olanda și Polonia – la alegerile din iunie, și pe locul doi sau trei în alte nouă state.
Partidele pro-europene principale provenind din cele trei mari grupuri parlamentare de centru-dreapta, centru-stânga și liberale ar putea totuși să ajungă într-o poziție mult mai bună decât se așteaptă mulți – și chiar cu o majoritate viabilă – din cauza dezbinării din tabăra anti-UE.
Susținătorii partidelor naționaliste sunt divizați în privința unor chestiuni centrale precum continuarea apartenenței țării lor la UE, migrația și sprijinul pentru Ucraina, arată sondajul, în timp ce partidele însele se află pe traiectorii radical diferite.
Frații Italiei, de exemplu, era văzut drept un partid radical post-fascist, notează autorii raportului, dar de când liderul său, Giorgia Meloni, a devenit prim-ministru anul trecut, a ajuns să fie considerat „mai degrabă mainstream” de mulți europeni.
Pe de altă parte, Partidul Lege și Justiție (PiS) din Polonia a evoluat de la un partid conservator și eurocritic, aliat cu conservatorii britanici, la o forță extrem de antieuropeană, în special în ceea ce privește problemele legate de statul de drept, cum ar fi independența justiției și a mass-media.
Sondajul, realizat pe un eșantion de peste 17.000 de persoane din 12 state membre ale UE, reprezentând peste 70% din locurile din Parlamentul European, a arătat că percepția alegătorilor cu privire la ceea ce doresc cu adevărat să realizeze partidele de extremă-dreapta variază considerabil.
Puțini alegători ai Fraților Italiei (15%) și puțini alegători italieni în general (17%) au simțit că acesta este scopul lui Meloni – astfel încât partidele principale din Italia, dar și din Spania și Portugalia, unde scorurile au fost similare, se vor lupta să prezinte ascensiunea extremei-drepte ca un pericol pentru UE.
Cu toate acestea, în timp ce doar 21% dintre alegătorii PiS credeau că „Polexit-ul” este obiectivul partidului, 52% din electoratul mai larg a crezut acest lucru – dând forțelor pro-europene șansa de a mobiliza alegătorii majoritari împotriva amenințării pe care PiS ar reprezenta-o pentru statutul Poloniei de membru al UE.
Alegătorii de extremă-dreapta mai sunt divizați în privința altor câteva probleme majore. În ceea ce privește sprijinul UE pentru Ucraina, alegătorii PiS (58%) și ai Partidului Democrat Suedez (52%) se declară în favoarea acestuia, iar susținătorii partidului portughez Chega (42%) și ai partidului spaniol Vox (35%) sunt, de asemenea, relativ favorabili.
Votanții partidelor Fidesz din Ungaria (88%), Partidul Libertății din Austria (FPÖ, 70%) și Alternativa pentru Germania (AfD, 69%) s-au opus acordării de ajutor Ucrainei pentru recuperarea teritoriilor pierdute, considerând, în schimb, că Europa ar trebui să împingă Kievul spre o soluție negociată cu Rusia.
În ceea ce privește migrația, votanții pentru PVV olandez (81%), FPÖ (72%), Democrații Suedezi (60%), AfD și Adunarea Națională (RN) din Franța (ambele 59%) sunt îngrijorați de imigrație; pentru Frații Italiei (54%), Vox din Spania (53%), Chega (56%) și Fidesz (54%) emigrația este o problemă.
Pentru un electorat mai larg, imigrația a fost principala preocupare doar în Germania și Austria. În toate cele 12 țări, doar 15% au considerat-o drept cea mai mare criză din ultimii 10 ani, după economie, Covid, schimbările climatice și războiul din Ucraina.
Sondajul a arătat că alegătorii sunt mai interesați de motivațiile politicienilor decât de politicile acestora, se arată în raport, avertizându-i pe lideri „să nu se concentreze prea mult asupra politicii și să pară îndepărtați de preocupările de bază ale alegătorilor”.
Un număr mare de europeni – inclusiv mulți alegători tradiționali – consideră că liderii pro-UE sunt hotărâți să stimuleze imigrația (45%), să crească prețurile la energie pentru a combate schimbările climatice (43%) și să transfere mai multe puteri naționale către Bruxelles (33%).
Raportul a identificat două strategii cheie ale partidelor proeuropene – copierea politicilor de extremă-dreapta, în special în ceea ce privește migrația, și evidențierea bilanțului UE în ceea ce privește războiul Rusiei în Ucraina, criza climatică și Covid – dar a afirmat că ambele riscă să se întoarcă împotriva lor.
Mulți alegători nu recunosc succesul blocului comunitar în abordarea acestor provocări, arată sondajul: în ceea ce privește pandemia, de exemplu, doar în Portugalia (56%) și Spania (42%) un număr mare de alegători consideră că UE a jucat un rol pozitiv.
În multe țări, electoratul este, de asemenea, profund divizat în ceea ce privește politicile UE în materie de climă, 41% din alegătorii din cele 12 țări fiind în favoarea aplicării politicilor climatice, chiar dacă acest lucru înseamnă facturi mai mari la combustibil, dar 25% preferând facturi stabile, chiar dacă acest lucru înseamnă ratarea obiectivelor ecologice.
Mai degrabă decât să adopte politici de extremă-dreapta, sondajul a arătat că partidele tradiționale ar trebui să aplice tactici „polarizante” pentru a mobiliza votul pro-UE, în special în țări precum Austria, Franța, Germania și Polonia, unde 20% sau mai mult dintre alegători cred că partidele de extremă-dreapta doresc în cele din urmă să părăsească UE, au concluzionat autorii sondajului. Și, în loc să se laude cu bilanțul Comisiei Europene, aceștia ar trebui să pledeze pentru o Europă mai puternică și mai orientată spre apărare, pentru a contracara o nouă agresiune rusească și amenințarea revenirii la putere a lui Donald Trump în SUA.
Autor: Jon Henley, theguardian.com.
Credit foto: Statista
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
