Cercetătorii din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai au evaluat calitatea aerului interior în timpul sezonului rece, în cinci mari oraşe din România, potrivit ziuadevest.ro.
Studiul a selectat 100 de clădiri rezidenţiale reabilitate termic din Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Iaşi şi Timişoara.
”Astfel, în 95% dintre clădirile investigate concentraţia de formaldehidă a depăşit valoarea de 50 μg/m3, valoare prag reglementată în anumite ţări europene, iar în 10% dintre locuinţele investigate au fost înregistrate concentraţii ridicate de acetaldehidă. Aceste concentraţii ridicate au fost asociate în principal cu o aerisire precară a camerelor investigate, respectiv utilizarea unor produse precum lumânările parfumate sau a uleiurilor volatile.
Conflict de interese la Primăria Sector 1: prietenii lui Clotilde Armand vor să acapareze panourile publicitare
Iohannis, solicitare de urgență pentru ministrul Justiției privind dosarul 10 august: „Lucrurile nu se pot încheia aici!”
Rareș Bogdan, despre pericolul cedării PNL către UDMR a Prefecturii Cluj
Primarul Sectorului 6 acuză Guvernul Cîțu că i-a alocat un buget mult mai mic decât i-a promis. Ciucu: Am deja o gaură de sute de milioane
De ce a ”picat” definitiv dosarul 10 august. Cristian Pîrvulescu: Cei care au instrumentat dosarul par s-o fi făcut cu rea intenție
Concentraţia de radon a depăşit în 52 % din case pragul de 300 Bq/m3 (valoare stipulată de legislaţia românească şi cea europeană). Radonul este un gaz radioactiv omniprezent, principala sursă de provenienţă a acestuia fiind solul. Radonul pătrunde uşor prin fisurile din fundaţie şi pereţi, prin podele şi pe lângă tubulatura utilizată pentru instalaţii, acumulându-se treptat în aerul de interior”, transmite Universitatea Babeş-Bolyai într-un comunicat.
Studiul a observat faptul că prezenţa pivniţei sub încăperea monitorizată, respectiv prezenţa unei plăci de beton sub podea atrage o reducere semnificativă a concentraţiei de radon în comparaţie cu situaţiile în care acestea nu erau prezente.
”Atât rezultatele acestui studiu, cât şi studii similare existente din literatura de specialitate, indică existenţa unei corelaţii demne de luat în considerare între concentraţia de CO2 şi alţi poluanţi (radon, acetonă, acetaldehidă, limonen, etc.), respectiv între concentraţia de CO2 şi parametrii fizici, precum umezeala relativă.
Prin urmare, deşi nu se poate trasa o relaţie de cauzalitate, este foarte probabil ca o concentraţie ridicată de CO2 să semnaleze atât o aerisire precară, alături de un factor de ocupanţă ridicat, cât şi o acumulare a concentraţiilor altor poluanţi prezenţi în acest spaţiu închis”, arată UBB.
