Skip to content
R. Moldova

Timpul.md: „Limba Moldovenească”, condiție obligatorie de angajare la ministerul de Externe din R. Moldova

Nicolae Popescu, ministrul de Externe din R. Moldova (Foto: mae.ro)

Deputatul Iurie Reniță a depistat faptul că pe pagina oficiala a Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) din Republica Moldova a fost plasat anunțul despre concursul de angajare a Secretarului General al MAEIE. Una dintre condițiile pentru angajarea SG era cunoașterea așa numitei „limbi moldovenești”, scrie timpul.md.

„Dincolo de multitudinea de probleme încă nesoluționate la Externe, constatăm cu stupoare că și MAEIE figurează printre ministerele de „elită”(!) care angajează secretar general doar persoane care cunosc „limba moldovenească” și limbile oficiale de comunicare interetnică din Republica Moldova (ucraineană, rusă, găgăuză, bulgară ?). Nici chiar în regimurile politice cele mai nocive MAEIE n-a degradat până acolo ca limba română să fie atât de mult înjosită. Bravo, băieți! Tot înainte cu integrarea europeană și cu „Limba Moldovenească” în Europa!!! ”

După postarea deputatului Iurie Reniță, însă, MAEIE a modificat anunțul, înlocuind sintagma „limbă moldovenească” cu termenul de ”limbă română”. Încercările noastre de afla cine a fost în spatele acestor „ghidușii diplomatice” n-au dat nici un rezultat, mai scriu ziariștii de la timpul.md.

Jurnaliștii moldoveni mai afirmă că ministrul de Externe din țara lor, Nicolae Popescu, a definit, în cadrul unei prelegeri publice la Facultatea de Relații Internaționale și Științe Politice Administrative, care sunt cele două elemente a identității naționale: „capacitatea cetățenilor moldoveni de a-și schimba în mod democratic guvernarea” și „salariul plătit de UE”.

Schimbarea democratică a puterii ca element a identității naționale moldovenești

Eu cred că un element foarte important al identității noastre naționale este faptul că Republica Moldova continuă și întotdeauna a continuat să-și schimbe Guvernele în urma alegerilor, nu a războaielor civile, loviturilor de stat, militare sau nemilitare”, a declarat Nicolae Popescu.

Vorbind despre alternanța democratică la guvernare din cei „30 de ani”, domnul ministru probabil nu-și mai amintește de parlamentul care ardea 7 aprilie 2009, nici pe actualul Președinte al Curții Constituționale, Vladimir Țurcan care i-a condus pe acoperișul Parlamentului pe provocatorii care au arborat steagul României, comentează timpul.md.

Poate ar fi util să-i amintească cineva dlui Ministru și despre „ultra-democraticele” răzmerițe feudale dintre PD, PL și PLDM, PCRM, care au culminat cu învestirea nocturnă a unui guvern după „ultra-democratica”, „ultra-transparenta” și „ultra-legala” arestare a fostului său șef Vlad Filat. Aceste exemple sunt o mostra de democratism adus până la paroxism!

Poate ar fi cazul sa-și amintească de vizita lui Kozak, fără de care „transferul” în mod „foarte democratic” și „transparent” al puterii, se pare că nu prea avea șanse să se producă. Un alt element de „democratism” ridicat de Ministrul Popescu la rang de „element al identității naționale moldovenești”, este însăși modalitatea învestirii guvernul din care domnia sa face parte. N-ai ce spune, mai democratice schimbări nici că se puteau!

Salariul plătit de UE ca elemente a identității naționale moldovenești

Uniunea Europeană este un partener care ajută la funcționarea bună a societății noastre și a identității noastre, la sfârșit de lună și la început de lună. Iată așa”, a spus Popescu.

În realitate salariile moldovenilor sunt plătite de businessul care este sufocat de taxe mari, controale, șpăgi și legi imprevizibile care se schimba odată cu schimbarea guvernelor, relatează timpul.md. UE a oferit RM sprijin macrofinanciar, (din care ipotetic s-au plătit salarii pentru bugetari), doar în perioada 2009-2014. Sprijinul macro-financiar (în valori simbolice), a fost reluat in 2019, după „revoluția ambasadorilor”. Încă un detaliu „just for the record” cum zic ambasadorii: statul român a oferit (necondiționat!), nu mai puțini bani de cât UE pentru „salariu plătit”. Actuala guvernare, pentru a nu deranja auzul „partenerilor de la Moscova și Berlin” ezită în general să pomenească de România.

Răspunsul îl vom găsi dacă vom analiza declarația de venit a domnului Popescu. Vom înțelege de ce acesta, a fost sincer atunci când a identificat „salariul plătit de UE” cu un element al identității naționale moldovenești. Pentru anul trecut, acesta a avut un venit din diferite fonduri UE, aproape 190 de mii de euro și 11 mii 400 de lire sterline. Din aceleași surse presupunem, familia ministrului s-a pricopsit trei apartamente și o vilă în Paris. Din această perspectivă, „salariul plătit de UE” chiar pare a fi un element al identității naționale a domnului Ministru.

Puteți citi articolul integral aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *