UPDATE 14:50
Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a afirmat, după decizia ICCJ de achitare definitivă a torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu, că este „o zi tristă”. Ea a mai declarat că și-ar fi dorit să nu fie martora „validării oricărei forme de represiune”. Reacţia sa vine după decizia definitivă de achitare a torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu.
Citește și: Gorghiu: Mi-aş fi dorit să nu fiu martorul validării oricărei forme de represiune
Știre inițială
Torționarii disidentului Gheorghe Ursu, Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș, au fost achitați joi, de Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia este definitivă.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, joi, să respingă ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și de părțile civile din acest dosar, conform news.ro.
„Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, de părțile civile Ursu Andrei Horia, Ursu Ștefan Olga și Ursu Sorana și de părțile responsabile civilmente Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Afacerilor Interne împotriva sentinței penale nr. 196/F din 17 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția I Penală, în dosarul nr. 2500/2/2017 (1030/2017). Obligă pe fiecare dintre apelantele părți civile și pe apelanta parte responsabilă civilmente Ministerul Afacerilor Interne la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București şi de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice rămân în sarcina statului. Definitivă”, se arată în minuta instanței.
Fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei, a scris, pe pagina sa de Facebook, înainte de anunțarea sentinței, că probatoriul aflat la dispoziția judecătorilor este covârșitor.
“Zeci de mărturii și documente demonstrează că Gheorghe Ursu a fost torturat în detenție, în mod sistematic, până la moarte, de către anchetatorul său, Pîrvulescu Marin, secondat de Hodiș Vasile, ambii ofițeri în direcția a VI-a a DSS. Prin faptul că se afla în detenție, la discreția unui întreg aparat represiv, victima a fost desigur «căzută sub puterea adversarului» politic. Motivul este de asemenea cunoscut: printre alte «grave manifestări dușmănoase», Gheorghe Ursu a trimis scrisori la Europa Liberă în care l-a acuzat pe Nicolae Ceaușescu de crima legată de lăsarea blocurilor avariate de cutremurul din 1977 în nelucrare. Conform mărturiilor, violența torturilor aplicate de ofițeri creștea întrucât «ing. Ursu», care «s-a legat de tăticu», nu s-a dezis de acele scrisori și de acuzația împotriva șefului statului; pentru că a refuzat să colaboreze, «nu a declarat ceea ce îi interesa pe anchetatori», «a fost o nucă tare»”, a afirmat Andrei Ursu.
El a explicat că miza acestui proces nu este doar dreptatea pentru Gheorghe Ursu.
“E vorba de capacitatea justiției române de a înțelege și condamna fărădelegile dictaturii ceaușiste. Responsabilitatea și semnificația actului de justiție, în special în aceste cazuri de grave încălcări ale drepturilor și demnității umane, este în primul rând ca aceste crime să nu se mai repete. Este, până la urmă, instrumentul juridic preeminent prin care comunitatea internațională, începând de la Nurenberg, a încercat să descurajeze sistemul totalitar – un sistem susținut prin frică și violență”, a mai notat fiul lui Gheorghe Ursu.
Magistrații Curții de Apel București hotărâseră, în octombrie 2019, achitarea torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu – Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, fiindu-le schimbată şi încadrarea juridică a faptelor, de la crime contra umanității, la tratamente neomenoase.
Torționarii disidentului Gheorghe Ursu au fost trimiși în judecată în 1 august 2016, de procurorii militari de la Parchetul instanței supreme, maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu și colonelul în rezervă Vasile Hodiș, foști ofițeri ai Departamentului Securității Statului, fiind acuzați de infracțiuni contra umanității, iar fostul ministru al Internelor George Homoștean și Tudor Postelnicu, fost șef al Departamentului Securității Statului, de complicitate la aceste infracțiuni.
Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiș sunt acuzați că au exercitat acțiuni represive sistematice faţă de Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate “ostile regimului comunist”.
De asemenea, Pîrvulescu, principalul anchetator al lui Gheorghe Ursu, secondat de Hodiș, au participat la torturarea sistematică şi, în final, la uciderea disidentului, susțin procurorii.
„Inculpaţii Pârvulescu Marin şi Hodiş Vasile, în calitate de ofițeri în cadrul Direcției a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securității Statului, au exercitat acțiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziții, audieri sistematice, acte de violență fizică și psihică) asupra victimei, inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, acțiuni care au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să-i aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăților fundamentale, în principal a dreptului la viață”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.
George Homoștean și Tudor Postelnicu au fost acuzați de procurorii militari că, în cursul lunilor octombrie şi noiembrie 1985, au transmis către ambasadele României de la Paris şi Washington documente oficiale prin care au disimulat caracterul represiv şi politic al acţiunilor întreprinse de Pârvulescu și Hodiș împotriva lui Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare.
„De asemenea, la solicitarea comunităţii internaţionale şi a unor oameni politici din SUA de a primi informaţii referitoare la situaţia disidentului român, aceştia au ascuns caracterul represiv al acţiunilor îndreptate împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, inculpaţii Homostean George şi Tudor Postelnicu înlesnind astfel săvârşirea faptelor comise de inculpaţii maior (rez.) Pârvulescu Marin şi col. (rez.) Hodiş Vasile. Totodată, în exercitarea abuzivă a funcţiilor deţinute, cei doi foşti demnitari au întreprins demersuri dolosive în scopul ascunderii cauzelor reale ale cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi, ulterior, ale cauzelor decesului acestuia”, susţin procurorii.
Pentru moartea lui Gheorghe Ursu au fost condamnate trei persoane: Marian Clită, fost coleg de celulă cu Gheorghe Ursu, Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei Cercetări Penale, şi Mihail Creangă, fost şef al Arestului Miliţiei Capitalei.
Autor: Simona-Maria Chirciu
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
