Skip to content
Sănătate

Tot mai multe cazuri de depresie în pandemie: Cum putem scăpa de boala ”tristeții fără motiv”

health.harvard.edu
" "

Cazurile de depresie și anxietate s-au înmulțit în timpul pandemiei de coronavirus. Primul studiu din România despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra sănătății fizice și mintale a populației, realizat de Institutul de Psihiatrie Socola din Iași, arată că românii sunt mai triști, mai furioși, mult mai anxioși și au un sentiment sporit de singurătate. Un alt studiu, realizat în SUA, arată că numărul cazurilor de depresie a crescut cu 30% în urma pandemiei, multe dintre acestea în cazul tinerilor.

Într-un interviu pentru PS News, psihologul Daniel David susține că cea mai întâlnită cauză a depresiei este reprezentată de o pierdere, care se poate însemna pierderea unei persoane, a unei situații de fapt, a unei stări, a unui statut etc.

" "
" "

„Cauzalitatea este diferită, dar întotdeauna depresia apare la interacțiunea a doi factori: un eveniment activator negativ, de obicei un eveniment stresor de diverse tipuri, și acest eveniment stresant este legat de o pierdere pe care o ai, că ți-a murit cineva, că ești dat afară dintr-un context la care ții, deci ai pierdut ceva. Dar nu toți cei care se confrunta cu această pierdere dezvoltă depresie, ci aceia care, după ce se evaluează global, spun despre ei că sunt proști, incapabili, fără valoare, slabi, adică se autodepreciază. Și mai sunt și cei care au o cerință absolutistă legată de evenimentul pe care l-au pierdut. Ei se gândesc în termeni de „nu trebuia să se întâmple”, ”nu pot concepe că s-a întâmplat”.

Practic, depresia este legată, din punct de vedere psihologic, de un eveniment stresant, asociat cu o pierdere, de un stil de gândire rigid în termeni de „trebuie” și de o autodepreciere puternică, și atunci aceia dintre noi care am învățat să ne depreciem, să avem o gândire mai absolutistă și ne confruntăm cu astfel de pierderi, foarte probabil vom prezenta tulburări de tip depresiv”, spune psihologul.

De asemenea, acesta explică că putem combate depresia prin terapie, apelând astfel la persoanele specializate în acest domeniu.

„Putem combate depresia învățându-i pe oameni cum să reacționeze la evenimentele stresante, cum să-și controleze stresul, îi putem învăța cum să-și dezvolte stima de sine și cum să nu ajungă la autodepreciere, să nu gândească în termeni globali și absolutiști și să înțeleagă diferența între o gândire rațională și una rigidă, irațională.

De obicei, facem acest lucru când oamenii cu depresie ajung în cabinetele noastre, a celor care facem terapie, dar o pot face și ca pe o variantă preventivă, începând cu copiii din școală pe care să îi învețe aceste stiluri de gândire rațională. E o gândire flexibilă, o gândire care să nu implice autodepreciere, să îi înveți cum să își facă managementul stresului. Acest lucru se poate face cu copiii care sunt încă sănătoși, care nu au dezvoltat încă depresia, și acest lucru se face pentru a preveni apariția depresiei”, spune Daniel David.

Acesta atrage atenția că depresia netratată poate avea consecințe fatale.

„Asta este o problemă. La fel ca orice boală, atunci când ai o condiție somatică și cauți ajutorul se poate complica condiția respectivă sau poate să treacă de la sine.

Depresia se poate complica în timp dacă nu este tratată, unii ajung chiar la tendințe de suicid, iar unii chiar comit suicidul.  În alte cazuri, depresia poate să treacă de la sine, dar un episod poate să dureze 6-9 luni, poate chiar va reapărea după o pauză de câteva luni, asta în condițiile în care oamenii au o viață afectată sub aspectul calității vieții: suferă, nu sunt performanți în mediul social, în familie, la muncă. Și astfel oamenii își afectează serios calitatea vieții în condițiile în care ar fi putut să primească asistență de specialitate, astfel încât în 2-4 luni, depinde cât de complicată e depresia, să iasă din această tulburare.

Important este că depresia poate să reapară. Cea mai eficiență intervenție este intervenția cognitiv-comportamentală, unde studiile arată că dacă ai avut depresie și ai făcut terapie cognitiv-comportamentală, probabilitatea de recădere e două ori mai mică decât dacă ar fi numai terapie medicamentoasă și nu ai face și psihoterapie.

Depinde cât de complicată e depresia. În unele cazuri, ți se spune că poți să iei medicație sau săfaci psihoterapie, alegi, iar în alte situații cele două trebuie combinate, dar asta se face după o evaluare mai complexă, ca să vezi ce fel de depresie are pacientul”, a conchis psihiatrul.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *