O explozie a avut loc la Muzeul Drents din Assen, Olanda, unde se afla și tezaurul dacic românesc, în noaptea de vineri spre sâmbătă, 24-25 ianuarie, și au fost furate patru piese din expoziție: trei brățări dacice și coiful dacic de la Coțofenești. Totul s-a petrecut în trei minute.
UPDATE 14:00 Raluca Turcan susține că nu era nevoie de hotărâre de guvern pentru expoziția din Olanda.
”Noile reglementări, introduse chiar la propunerea mea, în 2023, se referă la necesitatea unei hotărâri de guvern dacă sunt implicate MAI MULTE autorități și instituții. Acest paragraf a fost introdus pentru a reglementa implicarea unor instituții militare, de exemplu, în transportul exponatelor, cum a fost cazul expoziției de la Roma. Singura instituție implicată în proiectul realizat cu Muzeul din Drents este MNIR aflat în subordinea Ministerului Culturii”, a explicat Turcan.
UPDATE 12:35 Premierul Marcel Ciolacu confirmă că nu a existat o Hotărâre de Guvern pentru scoaterea obiectelor dacice parte ale Tezaurului României, din ţară, pentru expoziţia din Olanda. El a declarat că este adevărat că nu a existat această Hotărâre şi a adăugat că vom afla toate detaliile, potrivit News.ro.
Știrea inițială – Autoritățile din Țările de Jos au aflat de unde a fost furată mașina folosită la evadare, iar poliția investighează o persoană care a avut un comportament suspect la expoziția Dacia cu puțin timp înainte de jaful din aur, anunță De Telegraaf .
Fotografia unui bărbat purtând o căciulă și o geantă mare a fost făcută la muzeu cu cinci zile înainte de jaf și a fost divulgată duminică. În urma întrebărilor, poliția a confirmat că bărbatul care avea un comportament suspect face obiectul unei anchete. De asemenea, acum este clar că mașina cu care hoții au fugit de la muzeu, găsită arsă lângă Rolde, a fost furată în Alkmaar pe 23 sau 24 ianuarie. Poliția a primit până acum cel puțin 60 de informații despre jaf. O echipă formată din 20 până la 35 de ofițeri de poliție lucrează la jaful care a devenit știre mondială.
După o explozie violentă la patru fără un sfert sâmbătă dimineața, o „alergare” de trei minute prin muzeu a trei autori și spargerea vitrinelor, casca de aur și trei brățări prețioase din aur au dispărut. S-a întâmplat în chiar ultimul weekend al expoziției, care a fost expusă de la începutul lunii iulie.
Directorul muzeului, Harry Tupan, a vorbit despre „o zi incredibil de neagră” în cadrul unei conferințe de presă, sâmbătă după-amiază. „Suntem șocați. Suntem extrem de întristați că bunurile colegilor noștri din România au fost furate. Nu este vorba doar de aur, ci și de patrimoniu cultural”, a precizat directorul muzeului.
„Țările de Jos vor face tot posibilul pentru a recupera obiectele și pentru a depista și pedepsi autorii”, a declarat ministrul Culturii Eppo Bruins, ca reacție la jaf. El a luat act de jaf „cu consternare”.
În sectorul muzeal, temerile sunt uriașe după două jafuri recente în care au fost folosiți explozibili. Același lucru s-a întâmplat la o galerie de artă din Oisterwijk în noiembrie. Vera Carasso, director al Asociației Muzeelor, nu dorește să comenteze acest lucru. „Trebuie mai întâi să discutăm acest lucru în mod corespunzător la nivel intern, în cadrul sectorului”, spune ea. Fostul director al Muzeului Groninger, Andreas Blühm, spune că recentele furturi de instalații au provocat cu siguranță agitație în rândul directorilor de muzee. În martie 2020, un Van Gogh al Muzeului Groninger a fost jefuit în mod copilăresc și simplu de la Singerul din Laren. Acest lucru a stârnit imediat o dezbatere amplă despre securitate.
„Este teribil ce s-a întâmplat. Nu prea poți face nimic împotriva acestui tip de capcane lipsă. Marea temere este că alți infractori vor copia acest tip de comportament. După fiecare jaf dintr-un muzeu din Țările de Jos, au loc consultări interne: cum a fost posibil acest lucru și ce putem face? Asta se va întâmpla și acum”, a declarat Andreas Blühm.
Ministrul Culturii amenință cu demiteri
Ministrul Culturii, Natalia Intotero, amenință cu demiteri în instituțiile din subordine, după jaful tezaurului dacic din Olanda. Potrivit ministrului, un contract precum cel încheiat între Muzeul Național de Istorie și muzeul Drents din Olanda trebuia făcut cu mai multă atenție.
Întrebată la Digi 24 dacă intenționează să-l demită pe directorul Muzeului Național de Istorie, Ernest Oberlander-Târnoveanu, Natalia Intotero a spus: „Dacă cineva trebuie să plece acasă în urma raportului care ne va fi pus la dispoziție din partea corpului control al primului-ministru al Guvernului României, vom face și acest lucru”.
Natalia Intotero, va avea luni întâlniri cu familia regală și cu premierul olandez în timpul evenimentelor de comemorare a 80 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz din Polonia. Ministrul român „va transmite mesajul ferm al Guvernului României ca aceste piese inestimabile de patrimoniu să fie recuperate cât mai rapid”, a transmis premierul Marceș Ciolacu.
Totodată, la nivelul Guvernului s-a organizat o celulă de criză pentru coordonarea eficientă a activităților care țin de recuperarea celor patru piese de tezaur furate de la Muzeul Drents din Olanda.
Raluca Turcan, ministrul Culturii sub care s-au trimis comorile în Olanda
Reamintim că expoziția – de unde sâmbătă au fost furate de la Muzeul Drents Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări de aur – a fost organizată în mandatul Ralucăi Turcan, la acea vreme ministru al Culturii.
Pe 10 iulie 2024, ministra Culturii de la PNL a scris pe pagina sa de Facebook cât de încântată era de expunerea tezaurului dacic la „unul dintre cele mai vechi și prestigioase muzee olandeze, Drents Museum, din orașul Assen”, în cadrul expoziției „Dacia! Regatul aurului și argintului.”
Expoziția a fost deschisă publicului anul trecut, în luna iulie. Expoziţia curatoriată de Muzeul Naţional de Istorie a României şi Muzeul Drents cuprinde elemente ce provin din colecţiile a 18 muzee româneşti.
Cele aproape 700 de piese fac parte din peste 50 de tezaure şi constituie cea mai reprezentativă selecţie de bunuri din metale preţioase ale vechii Dacii descoperite până acum în România.
Coiful dacic de aur de la Coțofenești a fost găsit întreg, acum 98 de ani
Coiful dacic de la Coțofenești, o piesă de tezaur din aur, are o poveste plină de peripeții, fiind găsit în urmă cu aproape 100 de ani de un copil, după cum a povestit directorul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), arheologul Ernest Oberlander-Târnoveanu.
Piesa de muzeu a fost găsită în jurul anului 1927 de către copii din satul Poiana, județul Prahova. Aceștia pășteau vitele pe un deal care domină valea râului Slănic. Copiii au crezut inițial că au găsit o „căciulă” și au adus-o acasă, în curtea familiei Simion. „Copiii au găsit o «căciulă», aşa au şi declarat, şi au pus-o rând pe rând în cap şi au adus-o acasă, în curtea familiei Simion. Coiful a fost găsit de unul din copiii acestei familii, care se numea Traian”, spunea Ernest Târnoveanu, în anul 2020, la o emisiune la TVR. În curtea familiei Simion, coiful dacic a avut diverse întrebuințări neobișnuite. A fost folosit ca adăpătoare pentru găini și chiar aruncat pe acoperișul unui coteț. Familia nu și-a dat seama că obiectul era din aur, din cauza culorii sale neobișnuite datorată conținutului ridicat de argint.
„Apoi, coiful distrus, împreună cu câteva bucăţi, a fost prezentat de tatăl lui Traian Simion unui fost camarad de arme din Primul Război Mondial, un negustor destul de cunoscut în anii ’20 la Ploieşti, Jean Marinescu”, a povestit directorul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR).
Ulterior, coiful a ajuns în posesia lui Jean Marinescu, un negustor din Ploiești, care l-a cumpărat cu 30.000 de lei de la familia copilului. Suma era considerabilă pentru acea vreme, având în vedere că o familie nu câștiga mai mult de 1.000-1.200 de lei pe an. Marinescu a prezentat coiful la Ministerul Artelor, unde a fost recunoscut ca o descoperire extraordinară. Directorul de cabinet, Ion Marin Sadoveanu, a fost uimit de această piesă unică. „(…) era o minune, un coif cum nu văzuse nimenea până atunci, nu numai dintre profani, dar nici dintre specialişti. Lui Ion Marin Sadoveanu i s-au tăiat picioarele, nu i-a venit să-şi creadă ochilor”, mai spune directorul muzeului.
Inițial lăudat pentru gestul său, de a dona coiful Muzeul Naţional de Antichităţi, Marinescu a devenit ulterior victima unor atacuri politice. „Peste câteva săptămâni, guvernul liberal a căzut şi a venit un alt guvern naţional-ţărănesc. Domnul Marinescu probabil că era un simpatizant sau un membru al Partidului Liberal şi presa guvernamentală, de data aceasta ţărănistă, l-a declarat un ticălos, un nemernic, care vrea să se îmbogățească pe seama banului public şi, mă rog, l-au terfelit în fel şi chip”, adaugă arheologul Ernest Oberlander-Târnoveanu. În ciuda tuturor acestor peripeții, coiful de la Coțofenești a supraviețuit și a ajuns în patrimoniul statului român, reprezentând una dintre cele mai valoroase piese ale tezaurului național.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
