Skip to content
Economic Politică

Trecerea la euro ar putea închide aproape jumătate din firmele românești. Patronatele: Este momentul să punem piciorul în prag!

BNR cere, în Planul de adoptare a zonei euro, ca firmele care au timp de trei ani cifra de afaceri zero sau capitaluri negative să fie automat radiate. În plus, Fiscul ar trebui să fie persoana interesată care să poată cere dizolvarea societăților cu capital negativ, iar firmele nu ar trebui să aibă posibilitatea de a distribui dividende, dacă nu-și completează capitalul.

O astfel de măsură, menită să crească disciplina la plată în economie, ar afecta patru din zece firme din piață, iar BNR estimează un necesar de capital de aproximativ 34 miliarde euro, la finele anului trecut.

Astfel, intrarea în zona euro ar putea închide aproape jumătate din firmele românești, grav sub-capitalizate și fără prea mari perspective de a-și îmbunătăți situația financiară, fără un program susținut de sprijin, coordonat de autorități.

Pentru a afla care este situația companiilor românești și ce măsuri s-ar putea adopta, pentru a evita un val de falimente, PSNews a luat legătura cu Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România – AOAR.

Într-adevăr, în momentul de față, 47% din întreprinderile mici și mijlocii (IMM) au capitaluri negative.

Asta arată cât de precară este finanțarea pe piața românească, dar și faptul că, e adevărat, sunt și unele firme care nu au de ce să mai supraviețuiască”, ne-a declarat, în exclusivitate, președintele AOAR.

Până acum toată lumea s-a concentrat să ia bani europeni, bani de la instituțiile internaționale (de exemplu Banca Europeană de Investiții – BEI, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare – BERD, șamd), ca băncile să poată da împrumuturi.

Or noi suntem în faza în care firmele românești sunt într-o decapitalizare atât de profundă încât nicio bancă nu este pregătită se le finanțeze, pentru că nu respectă indicatorii de adecvare a capitalului.

Ca să putem ajunge la obiectivele de recapitalizare a firmelor, va trebui să acționăm pentru finanțări prin măriri de capital, și nu prin împrumuturi, cum s-au făcut până acum.

Instituțiile internaționale care dau astfel de finanțări unor instituții românești, cum ar fi fondurile de capital, trebuie atrase să dea cât mai mulți astfel de bani, pentru România”, a adăugat Florin Pogonaru.

În momentul de față, avem ca precedent programul JEREMIE, prin care European Investment Fund (EIF) a acordat niște bani, pentru capitalizarea IMM-urilor românești, dar fondurile sunt extrem de mici.

Alocările pentru România de la EIF, pentru capitalizarea IMM-urilor autohtone, ajung, în momentul de față, undeva la 58 de milioane de euro.

Vina este dublă, nu se poate spune că este doar o culpă internă: cei care repartizează fondurile, la nivel european, preferă să aloce banii băncilor, care ar trebui să de împrumuturi și nu o fac, decât să capitalizeze direct firmele românești”, apreciază reprezentantul patronatelor.

”Faptul că ne-am concentrat tot timpul să obținem fonduri, pe care să le dăm băncilor, ca să dea noi linii de credit, este o stupiditate.

Firmele suferă de sub-capitalizare gravă, iar băncile nu au ce face cu aceste linii de credit, pe care nu le pot acorda, în condițiile inadecvării capitalului companiilor.

Acum, cu ocazia preluării președinției Consiliului UE, când ministrul de Finanțe va prelua conducerea European Investment Bank – EIB, este momentul să punem piciorul în prag și să cerem o politică de finanțare prin capital a companiilor românești”, susține Florin Pogonaru.

Trecerea la euro implică o anumită disciplină financiară, deci vor trebui închise firmele cu capitaluri negative. Companiile românești, care suferă de sub-finanțare, vor fi sigur afectate de momentul aderării euro, aproape jumătate dintre ele.

Dar trebuie ajutate cât mai multe din cele care se mai pot dovedi viabile, prin aport de capital. Măcar una din cinci firme, care în prezent au capital negativ, ar trebui salvate.

În acest scop se încearcă să se creeze Banca de Dezvoltare, care va fi un fel de ”fond pentru finanțări”, tocmai pentru a asigura capitaluri pentru firme, dar, ca de obicei, ne mișcăm greu, nu face unul un pas și o sută îl reclamă, și așa mai departe”, a conchis reprezentantul AOAR.

1 comentariu la “Trecerea la euro ar putea închide aproape jumătate din firmele românești. Patronatele: Este momentul să punem piciorul în prag!

  1. BNR face politica in Romania si nu asta e rolul ei. Modul in care o face nu este democratic si va rog sa ma urmariti pana la capat.

    BNR nu tine cont de Constitutia Romaniei, respectiv de articolele 2 si 3. Trecerea monedei euro trebuie trecuta prin filtrul referendumului national.

    Daca Parlamentul si Guvernul Romaniei hotarasc fara consultarea poporului, incalca grav si foarte grav Constitutia Romaniei Constitutia Romaniei si interesele Romaniei, care trebuie sa decurga din articolele 2 si 3 din Constitutia Romaniei. Trecerea la moneda euro este un act neconstitutional, pentru ca pierdem suveranitatea economica a cetatenilor romani, care decurge din suveranitatea poporului la articolele 2 si 3 din Constitutie.

    „Trecerea la euro implică o anumită disciplină financiară, deci vor trebui închise firmele cu capitaluri negative. Companiile românești, care suferă de sub-finanțare, vor fi sigur afectate de momentul aderării euro, aproape jumătate dintre ele”, citez din postarea PSNEWS replicata de BNR. Nimic adevarat in aceasta citare, pentru ca Guvernul Romaniei poate implementa disciplina pozitiva in favoarea economiei romanesti prin START UP NATION si alte programe, care aduc plus valoarea in activitatea economica si financiara a Romaniei.

    La rece gandind, interpretarea a ceea ce spune BNR in comunicat, disciplina de care vorbeste BNR este negativa si in defavoarea Romaniei, pentru ca nu va aduce plus valoarea in economia de la noi.

    BNR intra brutal, anarhist si poruncitor ca toate companiile cu 0 (zero) cifra de afaceri sa fie inchise. Astfel de firme pot fi sprijinite de Guvernul Romaniei. Nu este interesul Guvernului Romaniei sa sprijine firmele mici si mijlocii, ca in viitor sa poata colecta mai multi bani l ANAF?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *