Skip to content
Politică

Trei institute de sondare, rezultate dincolo de marja de eroare. Cum se explică diferențele atât de mari între sondajele de opinie

jurnalistii.ro

Sondajele de opinie realizate înainte și după începutul campaniei electorale pentru alegerile locale mai mult au încurcat calculele candidaților, prin rezultatele foarte diferite publicate de institutele de sondare.  Astfel, Avangarde, CURS și IMAS au realizat câte un sondaj de opinie prin care au măsurat șansele de câștig ale principalelor partide la localele din 27 septembrie, însă diferențele depășesc cu mult marjele de eroare:

Cele mai mari diferențe de scor sunt în dreptul PSD:

" "

AVANGARDE: 27%

IMAS: 20,6%

CURS: 26%

De asemenea, scorul sondajelor pentru PRO România oscilează foarte mult:

AVANGARDE: 5%

IMAS: 10,6%

CURS: 7%

Când vine vorba de PNL, scorul se menține aproximativ egal în clasamentul celor trei institute de sondare:

AVANGARDE: 34%

IMAS: 33,6

CURS: 33%

În cazul USR-PLUS, scorurile de câștig se mențin aproximativ egale:

AVANGARDE: 17%

IMAS: 18,3%

CURS: 16%

Partidul Mișcarea Populară(PMP) menține un scor liniar în cele trei sondaje:

AVANGARDE: 4%

IMAS: 4,1

CURS: 5%

UDMR trece sau nu trece pragul electoral, în funcție de cine face sondajul:

AVANGARDE: 5%

IMAS: 5,7%

CURS: 4%

Cât despre ALDE, institutele de sondare sunt, în sfârșit de acord, n-are nicio șansă să treacă pragul:

AVANGARDE: 3%

IMAS: 2,4%

CURS: 1%

Contactat de PS News, analistul politic și politologul Cristian Pîrvulescu explică diferențele semnificative dintre scorurile prezentate de cele trei institute de sondare de mai sus.

„În primul rând, rezultatele nu se compară decât în interiorul aceleiași organizații. Adică sondajele făcute de aceeași companie, pentru că metodele de eșantionare pot să fie diferite, inclusiv modul în care este tratată eroarea de eșantionare.

Pe de altă parte, știți foarte bine că sunt foarte multe comentarii legate de contractele pe care anumite companii de sondare a opiniei publice le au cu partide politice și, din punctul ăsta de vedere, fără să plec de la o prezumție de eroare calculată, sunt prudent”, spune analistul.

Un factor foarte important pentru rezultatele finale ale unui candidat – dar nemăsurat de casele de sondare – este prezența la vot, susține politologul, iar ”orice prezență la vot, ca și orice rată de încredere, se calculează din ceva”.

Nu se calculează din total, ci dintre cei care sunt activi, care de exemplu participă la vot și aici este o ipoteză foarte importantă și anume cea a asumării prezenței la vot – 30, 40, 50, 60%.

La o prezență de 30%, datele pe care le prezentați despre PSD  sunt cât se poate de probabile. Știm, este un lucru care a fost deja confirmat, nu avem foarte multe îndoieli,  că atunci când prezența este redusă, datorită electoralului disciplinat al PSD, proporția voturilor pentru PSD crește. Iar cu cât prezența este mai mare, cu cât electoratul urban și electoratul liber care nu este guvernat de un partid crește, cu atât votul anti-PSD crește.

Dacă miza e mică, atunci și prezența e mică și PSD-ul are șanse să câștige. Cred că e posibil așa ceva, dar totul depinde de prezență. Niciodată casele de sondaje nu spun care este ipoteza de prezență”, a explicat Cristian Pîrvulescu pentru PS News.

Tot acesta spune că sondajele de opinie sunt corecte doar în ipoteza în care „oamenii care le fac sunt onești și profesioniști”.

”O instituție de sondare a opinie publice nu își poate risca bunul renume făcând chestiuni de genul acesta. Nu poate risca pentru că nu mai rămâne pe piață, și am văzut companii care au ieșit de pe piață din cauza unor rezultate eronate. În plus, este un grad de probabilitate, o serie de calcule statistice care se fac, deci rezultatele pot să fie altele la alegeri chiar dacă sondajele de opinie sunt bine făcute.

De ce? Pentru că sondajele de opinie au început să funcționeze acum 80 de ani, în alegerile din 1936 din SUA și între timp publicul s-a schimbat. Atunci aveam radio și cinematograf, a apărut televiziunea, în schimb acum, cu rețelele sociale, schimbarea este totală, deci erori în ceea ce privește sondajele de opinie au existat și există de multe ori, mai ales când vorbim de chestiuni atât de volatile cum este votul.

Ce indică sondajele de opinie este o tendință, dar depinde cât de conservatoare este populația, cum se calculează rata de prezență, cât de aproape de realitate este, iar aici este vorba de experiența pe care o are statisticianul și sociologul care lucrează pe eșantionare și apoi pe interpretarea datelor”, completează Cristian Pîrvulescu.

De asemenea, precizează politologul, contează foarte mult și cum sunt interpretate datele brute culese de institutele de sondare de pe teren.

”De exemplu, în baza de date trebuie să introduci ipoteza de prezență, scoți anumiți oameni și pui niște întrebări de tipul: <<Cât de sigur sunteți că vă veți prezenta la alegerile locale de săptămâna viitoare?>>. Numai că oamenii sunt tentați să spună că se vor prezenta, dar în realitate nu se prezintă și atunci, ca să te apropii de ipoteza exactă, trebuie să ai o serie de experiențe anterioare de cercetare și să aproximezi foarte bine instrumentul de interpretare.

Pot fi interpretate, oamenii se bazează pe prestigiul instituției respective, eu nu voi face o ierarhie, că nu este treaba mea, este treaba Asociației de Sociologie din România. Nu sunt un mare admirator al sondajelor pentru că sondajele măsoară mai bine opinii, opiniile sunt prin natura lor schimbătoare, asta o știm de 2.500 de ani.

O bună campanie poate să schimbe opiniile oamenilor. Tu măsuri opinia, părerea, omul își dă cu părerea și după ce face asta vine cineva care îi schimbă opinia, printr-o campanie puternic concentrată pe tipul lui de personalitate, mai ales acum cu rețelele sociale, se pot face lucruri incredibile din punctul ăsta de vedere, și atunci ceva ce a indicat un sondaj poate să cadă în două zile după o campanie foarte puternică”, a concluzionat politologul.

Așadar, rezultatele sunt împărțite, așa cum este și societatea la acest moment. Unii români se tem de coronavirus și consideră că mersul la urne reprezintă un pericol pentru sănătatea lor, iar alții sunt de părere că alegerile reprezintă o mișcare democratică ce trebuie să aibă loc neapărat, dar cu respectarea măsurilor impuse în pandemie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *