Astăzi, în capitala Lituaniei, Vilnius, liderii celei mai puternice alianțe militare din istorie, NATO, se reunesc pentru a discuta mai multe probleme presante. Întâlnirea are loc în contextul contraofensivei ucrainene care se desfășoară destul de lent în acest moment. Prin urmare, războiul din Ucraina se va afla în capul listei chestiunilor discutate astăzi. Pe lângă acest subiect, alte două se vor găsi pe agenda liderilor NATO: aderarea Suediei la organizație și creșterea cheltuielilor militare, astfel încât toate statele să își respecte angajamentul de 2% din PIB.
Aderarea Suediei
Până de curând un subiect taboo, aderarea Suediei la NATO reprezintă o mutare istorică. Țara s-a aflat în neutralitate de războaiele napoleoniene, însă invazia rusă din Ucraina i-a determinat pe liderii de la Stockholm să ceară intrarea în NATO pentru a-și apăra interesele de securitate. Turcia și Ungaria s-au opus până de curând aderării Suediei (și anterior Finlandei). Principalul argument ridicat de Ankara ținea de lipsa de dispoziție a guvernului de la Stockholm de a extrăda o serie de kurzi căutați în Turcia, membrii ai PKK. În final, Erdogan a anunțat ieri că renunță la această opoziție față de aderarea Suediei. Motivul ar putea fi legat de un târg încheiat cu Statele Unite. Americanii ar urma să permită livrarea de avioane F-16 Ankarei. Anterior, Washingtonul a fost reticent față de această mutare pentru că Erdogan ar fi putut folosi avioanele în Siria, acolo unde s-a amestecat încă de la începutul războiului civil pentru a-și regla conturile cu kurzii.
Așadar, la Vilnius ar putea fi încheiate ultimele detalii cu privire la aderearea Suediei. Budapesta nu și-a exprimat încă oficial punctul de vedere, dar e greu de crezut că fără Turcia, Ungaria își va menține opoziția vis-a-vis de aderearea Suediei.
Războiul din Ucraina
Un alt subiect crucial îl reprezintă desfășurarea războiului din Ucraina. Contraofensiva Kievului merge lent momentan, iar Statele Unite vor cere mai multă muniție pentru ucraineni. De curând Washingtonul a aprobat livrarea controversatelor bombe cu dispersie, armă interzisă de 120 de țări, dar nu și de SUA și Rusia. Moscova a folosit deja acest tip de armament pe scară largă în Ucraina, iar ucrainenii au cerut să folosească și ei acest tip de armament în desfășurarea contraofensivei. Pentru SUA cel mai important lucru este să mențină intactăcoaliția pro-ucraineană și să nu scindeze în niciun fel unitatea aliaților.
Pe de altă parte, Kievul a cerut un parcurs clar pentru aderarea la NATO. Șansele ca țara să adere în viitorul apropiat sunt minime, ținând cont că o aderare în acest moment ar echivala cu un război deschis între NATO și Rusia. Kievul nu îndeplinește încă condițiile pentru aderare, dar asta nu înseamnă că în viitor, la finalul războiului, Ucraina nu va putea adera la Alianța Nord-Atlantică. La Vilnius s-ar putea discuta prin urmare perspectivele viitoare de aderare ale Kievului, dar fără să se ofere garanții clare cu privire la această aderare.
Creșterea cheltuielilor de apărare
În fine, al treilea subiect discutat va fi legat de creșterea bugetelor de apărare ale statelor membre. Membrii NATO s-au angajat în 2014 că vor crește cheltuielile minime pentru apărare la 2% din PIB-ul național până în 2024. Doar opt dintre cele 31 de țări au atins acest obiectiv până în prezent: SUA, Polonia, Lituania, Letonia, Letonia, Regatul Unit, Estonia și Grecia.
Stoltenberg, șeful NATO, a declarat în timpul unei vizite la Washington luna trecută că se așteaptă ca aliații să fie de acord că obiectivul de 2% trebuie să reprezinte pragul minim. În condițiile actuale de inflație însă, multe state rămân reticente cu privire la creșterea cheltuielilor cu apărarea, în special cele care nu sunt în proximitatea Rusiei și care nu se simt amenințate de vreo invazie terestră. Așadar găsirea unui consens pe marginea acestui subiect va reprezenta o provocare serioasă pentru liderii adunați la Vilnius.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
