Skip to content
Politică

Trump taie legăturile periculoase din UE și Rusia. România ratează o șansă în asigurarea independenței energetice EXCLUSIV

newsweek.com

Președintele american a convocat pe 6 iulie, la Varșovia un summit regional cu șefii de state din regiunea Europei Centrale și de Est, una dintre temele ce ar urma să fie abordată în discuțiile dintre Trump și ceilalți șefi de stat fiind securitatea energetică a Uniunii Europene.

La începutul acestei săptămâni, secretarul american pentru Energie Rick Perry a anuțat că Washigntonul pregătește o serie de stimulente financiare pentru companiile energetice din SUA care sunt capabile să relanseze exportul de energie.

Anunțul vizează mai ales livrările de gaz natural lichefiat (LNG) către statele aflate  în imediata vecinătate a Rusiei, Statele Unite intenționând astfel să își asigure o piață stabilă de desfacere a energie, cât și să consolideze securitatea energetică a regiunii, dependentă la această oră de gazul livrat de Rusia, după cum menționează Reuters.

Gazprom a jucat ani în șir rolul de pion politic al Moscovei, Kremlinul impunându-și voința în regiune prin intermediul livrărilor de energie, iar mai nou reprezintă o carte importantă în încercarea lui Putin de reapropiere de liderul de facto al UE, Angela Merkel, prin intermediul gazoductului Nord Stream 2, conceput să dubleze volumul de gaze livrat de ruși în Germania pe sub Marea Baltică.

În același timp, Nord Stream 2 este un proiect vizat de noile sancțiuni adoptate în Congresul american, iar Trump vede în aceasta o bună oportunitate de a-și face simțită prezența pe o piață aflată încă la mâna Rusiei.

În mod normal, după relansarea parteneriatului strategic dintre România și SUA, moment care a dus la primirea președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă de către omologul său american, avantajul deținut de București în fața altor state din regiunea Europei Centrale și de Est părea incontestabil.

Numai că, la Cotroceni, întrebarea privind participarea președintelui Klaus Iohannis la summitul de la Varșovia a picat ca un trăznet. „Nu avem cunoștință de o astfel de deplasare trecută în agenda președintelui pe săptămâna viitoare”, a precizat una dintre persoanele din departamentul Comunicare al Administrației Prezidențiale.

Sigur, președintele poate drege busuiocul amintind că deja a avut șansa de a discuta cu oficialii americani direct la ei acasă, numai că tragerea pe linie moartă a „celei mai pro-americane țări din Europa” pare să fie deja o consecință a schimbărilor survenite în ultimele două săptămâni în mediul politic românesc.

În mai puțin de o lună, ambițiile de șef de trib manifestate de Liviu Dragnea au reușit nu doar să țină într-o vacanță de 3 săptămâni propriul guvern, ci să dinamiteze întreaga țesătură diplomatică concepută să dea țării noastre o altă avengură, direct proporțională cu rolul său strategic în regiune.

Conform Dcnews.ro, reprezentanții Washingtonului au decis să înghețe pentru moment relațiile cu România, mai puțin componenta de securitate militară, ca urmare a instabilității politice provocate de criza internă din PSD și a schimbărilor efectuate la nivel guvernamental.

Aceasta, în contextul în care Grindeanu avea o întâlnire programată cu vicepreședintele Pence la începutul lunii iulie, iar asupra lui Tudose planează destule semne de întrebare în privința capacității sale reale de a lua decizii în nume propriu.

Astfel, pentru cel puțin șase luni, România pare să fie sortită să stea pe banca de rezerve a aliaților SUA din zonă, posibilitatea de a stabili o strategie clară de securitate energetică în viitorul apropiat pentru zona bazinului Marii Negre și cea a Balcanilor de vest rămânând deocamdată doar o dorință greu de pus în practică de către autoritățile de la București.

Între timp, Lituania, o țară mult mai dependentă de gazul furnizat de Rusia, a reușit să își construiască propriile capacități de stocare a LNG-ului cu ajutorul investițiilor UE și extracomunitare, iar un proiect similar este supus negocierilor între Varșovia și Washington.

România a ratat până acum șansa de a construi un terminal pentru stocarea gazului natural lichefiat în vreunul din porturile de la Marea Neagră, șansa părând să îi favorizeze în acest moment pe turci sau pe vecinii bulgari.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *