Skip to content
Alegeri Europarlamentare 2019 Politică

Tu știi cu cine votezi? Ce probleme de integritate au candidații la europarlamentare ANALIZĂ

RFI Romania

Mişcarea civică Iniţiativa România, cu sprijinul financiar al Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, a evaluat 75 de candidați eligibili la europarlamentare.

Evaluarea a fost făcută pe baza informaţiilor privind integritatea (probleme penale, incompatibilităţi, conflicte de interese sau alte fapte grave), atitudinea faţă de statul de drept (iniţiative legislative de amputare a puterii judecătoreşti sau de dezincriminare a unor fapte penale în interes partinic, voturi împotriva cererilor parchetelor de ridicare a imunităţii parlamentarilor, voturi pentru modificarea Codurilor Penale şi legilor justiţiei din ultimii ani) şi atitudinea faţă de valorile europene (declaraţii şi iniţiative, acţiuni împotriva demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, drepturilor omului).

Într-un prim articol, PSnews v-a prezentat candidații aflați pe primul loc pe listele partidelor care au șanse mari să-și trimită reprezentanții la Parlamentul European, în ordinea arătată de sondaje, astfel: Rovana Plumb (PSD), Rareș Bogdan (PNL), Dacian Cioloș (USR-Plus), Norica Nicolai (ALDE), Victor Ponta (Pro România), Iuliu Winkler (UDMR) și Traian Băsescu (PMP).

Continuăm, acum, cu candidații de pe locul 2.

Carmen Avram (PSD)

La capitolul stat de drept, însă, riscul în ceea ce o privește pe Carmen Avram este considerat unul ridicat. Ea a susținut mai mult sau mai puțin direct efortul propagandistic de la Antena 3 privind demonizarea luptei anticorupție și a justiției. Imediat ce a fost nominalizată pe lista PSD pentru alegerile europarlamentare, Carmen Avram și-a exprimat direct viziunea conform căreia orice poziționare de partea justiției și împotriva politicienilor corupți reprezintă o „călcare a principiilor democrației. […] Aceşti doi ani din urmă (2017-2018) m-au speriat cumplit pentru că, dintr-o dată, când te-ai fi aşteptat ca noi să ne fi aşezat în democrație, a devenit periculos să ai o altă opinie. A devenit o crimă.”

Nici la atitudinea față de valorile europene nu stă bine fosta jurnalistă. Carmen Avram a participat, în activitatea sa profesională la trustul Intact, la promovarea discursului comun PSD – Antena 3, marcat de anti-occidentalism, demonizarea Uniunii Europene, enunțarea Roexit-ului ca alternativă, atacurile la justiție, inventarea pericolelor Soros și statul paralel.

Mircea Hava (PNL)

Inițiativa România consideră că a doua propunere a liberalilor pentru PE prezintă risc minim la toate cele trei capitole: integritate, stat de drept și raportarea la valorile europene.

Mircea Hava a fost, totuși, urmărit penal de Direcția Națională Anticorupție în 3 dosare – contracte cu Societate de Transport Public Alba Iulia, neglijență în serviciu și finanțarea echipei de fotbal din oraș cu bani publici – însă a primit NUP (neînceperea urmăririi penale) în toate cazurile.

Cristian Ghinea (Alianța USR-Plus)

Și candidatul aflat pe locul al doilea pe lista Alianței USR-Plus prezintă risc minim la cele trei capitole analizate de Inițiativa România, lucru destul de previzibil pentru un partid nou înființat. Astfel, Cristian Ghinea nu are probleme de integritate cunoscute, nu are inițiative/declarații cunoscute împotriva statului de drept și nu are inițiative/declarații cunoscute împotriva valorilor europene.

Ghinea este, însă, protagonistul unui episod controversat. După o intervenție în plenul Camerei Deputaților, în iunie 2018, în timp ce pleca de la tribună, deputatul USR a arătat degetul mijlociu colegilor din grupul PSD. Ghinea reclamase că Marian Neacșu, mâna dreaptă a lui Dragnea în PSD, nu are ce căuta la tribuna Camerei, alături de Gabriel Vlase, cel care a condus ședința la care s-a dat votul pentru Codul Penal. Marian Neacșu nu este parlamentar. Președintele USR, Dan Barna, și-a cerut scuze pentru gestul colegului său.

Daniel Barbu (ALDE)

Candidatul ALDE nu stă bine la niciun capitol dintre cele analizate de mișcarea civică Inițiativa România. În ceea ce privește integritatea, riscul este considerat mediu, după ce, în aprilie 2019, DNA a anunțat că Daniel Barbu este urmărit penal pentru săvârșirea infracțiunii de neurmărire conform legii a respectării destinației subvențiilor pentru partide în cazul trezorierului PSD Mircea Drăghici.

La stat de drept, situația e mai gravă, riscul fiind ridicat. Daniel Barbu a criticat consecvent de-a lungul timpului lupta anticorupție și a susținut permanent modificarea favorabilă politicienilor a legilor justiției, până într-acolo încât a declarat că meseria de politician este „mai riscantă decât misiunea unui soldat în Afganistan.”

Iar în privința raportării la valorile europene, candidatul ALDE declara că „trebuie să introducem în cultura noastră publică [din România], nu doar că trebuie să fim demni în Europa, ci că suntem și demni de Europa.” Paradoxal însă, grupul ALDE din care face parte își propune un nou statut pentru Parlamentul European, care acum, „dincolo de faptul că reprezintă cetățenii, nu duce la guvernare […], care este Comisia”, aceasta fiind rezultatul negocierilor între state. Despre Grupul țărilor de la Vișegrad, din care fac parte Ungaria și Polonia, Barbu spune că sunt „conduse de guverne care au tendințe dacă nu autoritare, măcar de birocratizare a spațiului public.”

Corina Crețu (Pro România)

corina cretu

Candidata de pe locul 2 propusă de partidul lui Victor Ponta nu are probleme cu integritatea, statul de drept sau cu valorile europene, fiind cotată de Inițiativa România cu risc minim la toate cele trei capitole. Comisar European pentru Politica Regională din 2014, Corina Crețu a fost subiectul unei controverse. În 2015, Politico dezvăluia un scandal legat de demisiile a 9 dintre cei 18 angajați ai biroului Comisarului European pentru Politică Regională, Corina Crețu. Demisiile ar fi fost cauzate de dezordinea din programul de lucru al comisarului, folosirea unor deplasări oficiale pentru călătorii private și amestecul vieții personale cu responsabilitățil de comisar.

Lorant Gyorgy Vincze (UDMR)

Președinte al Uniunii Federale a Naționalităților din Europa, Vincze nu are probleme de integritate cunoscute, nu are inițiative/declarații cunoscute împotriva statului de drept și nu are inițiative/declarații cunoscute împotriva valorilor europene. De asemenea, nu există controverse legate de numele său.

Eugen Tomac (PMP)

Președintele PMP este al doilea pe lista partidului său pentru alegerile europarlamentare. Potrivit analizei, Eugen Tomac nu are probleme de integritate sau stat de drept, dar prezintă risc mediu la valori europene. Mai exact, el a votat ”Da” la referendumul de revizuire a Constituției în privința definirii familiei: „Ca om politic de dreapta, care crede în aceste valori promovate de bisericile creștine, am venit din convingere și am dat un vot”.

De asemenea, el s-a aflat în mijlocul unei controverse în 2012, când Curtea de Conturi a constatat un prejudiciu de aproape 1 milion de euro la Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP) în perioada în care la conducere a fost Eugen Tomac. Acesta a atacat în instanță raportul, cerere care i-a fost respinsă de Curtea de Apel București în februarie 2018.

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *