De câțiva ani, un proiect mai vechi, Coridorul de Mijloc, a reapărut pe tapet în estul Europei ca fiind o oportunitate vitală pentru o rută comercială stabilă, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al războiului dintre Rusia și Ucraina. Comerțul mondial pe rutele tradiționale a fost perturbat de aceste crize, iar pe plan regional ruta transmodală ar rezolva dependența de gazul rusesc. Recent, ministrul de Externe Oana Țoiu a reluat discuțiile diplomatice cu Turkmenistanul pentru un parteneriat. Însă, apreciază specialiștii, din cauza unor probleme structurale și a lipsei de viziune, România are puține șanse să fie cooptată în proiectul în care au statut de favorite alte două țări vecine și în special Turcia, care se impune tot mai mult ca un lider economic regional.
România ar putea deveni mai independentă energetic, dar şi un furnizor de securitate energetică în regiune şi un coridor de transport pentru gazele şi energia din Marea Caspică, grație proiectului așa numitului Coridor de Mijloc sau Coridorul Marea Neagră – Marea Caspică.
Interesul pentru acest mega-proiect mai vechi, în jurul căruia au început discuții oficiale încă din 2011, a renăscut în 2022, anul invadării Ucrainei de către Federația Rusă. Astfel, anunțau autoritățile române, s-au reluat discuțiile pentru un proiect de o importanță deosebită început în 2011 între România și Turkmenistan, cu participarea Georgiei, Azerbaidjanului și cu sprijin UE. Președinți de state, miniștrii de externe, inclusiv români, oficiali UE, toți susțin acest proiect. Coridorul de mijloc va permite și va facilita transportul de energie și de mărfuri din bazinul Mării Caspice către vestul Europei. Inclusiv ministrul Economiei de la acel moment, Florin Spătaru, susținea inițiativa.
Citeşte mai mult aici.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
