Skip to content
Politică

UPDATE Turnătoriile la Securitate ale protejatei lui Claudiu Năsui. Ministrul Economiei renunţă la mutare

PSnews

UPDATE

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a firmat joi, că va renunţa la mutarea directoarei Claudia Florina Prisecaru de la Ministerul Finanţelor în Ministerul Economiei.

Năsui precizează că a renunţat din cauza dosarului de la CNSAS.

Am încercat să mut o directoare din Ministerul Finanţelor în Ministerul Economiei. Voi renunţa la mutare. Ministerul Economiei şi Energiei, aşa cum este acum, se împarte în două ministere. Personalul se va împărţi între cele două ministere. O prioritate a zilelor acestea este organizarea ministerului, iar asta în acelaşi timp cu deblocarea schemelor de ajutor de stat aflate în derulare. Unii oameni îşi doresc să rămână în Ministerul Economiei, dar unii vor pleca. Din punct de vedere administrativ, am ca scop repar multe lucruri în minister. De aceea am căutat o persoană care să aibă experienţă în zona aceasta. Nu cunosc multă lume la stat, aşa că am căutat cât de bine am putut persoane. Am renunţat la numirea ei în calitate de secretar general tocmai din cauza dosarului CNSAS, dar m-am gândit că un transfer de la un minister la altul nu va fi problematic. Mutarea ei ar fi fost de pe postul pe care îl ocupă acum, pe fix acelaşi post la Economie. Am renunţat la mutare. Îmi cer scuze pentru toată situaţia creată”, a scris, joi, pe Facebook, Claudiu Năsui.

Ştire iniţială:

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, și-a aparat miercuri seară decizia de a o propune pe Claudia Florina Prisecaru, care are o decizie nedefinitivă de colaborare cu Securitatea și este apropiată de fostul ministru PSD Eugen Teodorovici, în funcția de director general adjunct în Ministerul Economiei.

Ziare.com a analizat decizia Curții de Apel București, în cazul Claudiei Florina Prisecaru. Instanța a constatat, pe 6 noiembrie 2019, că femeia a colaborat cu Securitatea.

Admite cererea. Constată că parată a fost colaborator al Securității în sensul art. 2 alin. b din OUG nr. 24/2008 (privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității- n.red.). Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, recursul urmând a fi depus la sediul Curții de Apel București – Secția a IX-a Contencios administrativ și fiscal”, este mînuță, conform portalului instanțelor.

Motivarea Curții de Apel București, la finalul articolului. Cazul a ajuns în faza de recurs la Înalta Curte, primul termen de judecată a fost stablit pe 31 martie 2022.

„Este nevoie de oameni cu experiență”

E nevoie de oameni, de persoane care au experiență în administrație. Doamna este director general adjunct acum în Finanțe și ar veni tot pe un post de director general adjunct. E o persoană care și-a demonstrat abilitățile în Ministerul Finanțelor și ar putea să o facă în continuare.

Mi-a fost recomandată de oameni care sunt în administrația publică. Eu n-am nici măcar secretar general acum. Avem o problema de organizare, dar nu mă vait. O să ne descurcăm, o să vină și secretarii de stat. În Ministerul Finanțelor, doamna are un istoric foarte bun„, a spus Claudiu Năsui la postul Digi

Întrebat dacă știa că are o decizie în prima instanța de colaborare cu Securitatea, ministrul Economiei a răspuns că „am aflat și eu lucrul acesta din discuțiile cu ea, apoi„.

La insistențele moderatorului Cosmin Prelipceanu: „Și?”, Claudiu Năsui a răspuns la fel: „Și?”. „Eu îmi doresc să atrag oameni cât mai buni în Ministerul Economiei. Dacă avem oameni buni, încerc să-i aduc în minister„, a adăugat el.

Întrebat dacă îl deranjează colaborarea cu Securitatea, Claudiu Năsui a spus că da, însă el nu crede că ea a colaborat: „Ba da, dar nu cred că a colaborat cu Securitatea, pentru că nu are o decizie definitivă în sensul acesta. Dacă va avea, o să regândim strategia„.

Claudiu Năsui a vrut să numească în Ministerul Economiei o persoană acuzată de colaborare cu Securitatea: „Mi-a fost recomandată

Motivarea

Conform deciziei Curtii de Apel Bucuresti, Claudia Florina Prisecaru (fosta Craciun) a semnat un angajament de colaborare cu Securitatea pe 16 octombrie 1987, imediat dupa ce a implinit varsta de 18 ani.

Documentele CNSAS din dosar dezvaluie ca aceasta lucra lacatus- mecanic la sectia confectii metalice din cadrul intreprinderii Judetene de Productie Industriala si Prestari Servicii Targu Jiu (IJPIPS) si era studenta la sectia subingineri a Facultatii de Electrotehnica din aceeasi localitate. CV-ul oficialului poate fi accesat aici.

Ea ar fi activat ca informator in perioada 1987-1989 fiind recrutata de Inspectoratul Judetean Gorj, Serviciul 2, in scopul imbunatatirii potentialului din cadrul facultatii, fiind totodata dirijata pentru acoperirea informativa la locul de munca.

Conform CNSAS, pe parcursul colaborarii cu Securitatea, aceasta ar fi intocmit si semnat olograf cu nume conspirativ mai multe note informative, prin care a furnizat informatii ce denuntau activitati potrivnice regimului totalitar comunist, precum:

– Ascultarea posturilor interzise – nota informativa datata 16 octombrie 1987;

– Intentia de a pleca / ramane ilegal in strainatate – notele informative datate 16 iunie 1988;

– Legaturi cu cetateni straini – nota informativa datata 17 februarie 1989;

– Apartenenta si activitatile unor persoane in cadrul unor culte religioase – nota informativa datata 21 noiembrie 1989.

Analizand informatiile furnizate de catre parata apreciaza ca acestea vizeaza ingradirea dreptului la viata privata (art. 17 din Pactul International privind Drepturile Civile si Politice), a dreptului la libertatea cuvantului (art. 28 din Constitutia Romaniei din 1965, art. 19 din Pactul International privind Drepturile Civile si Politice) si a dreptului la libertatea constiintei si a religiei (art. 30 din Constitutia Romaniei din 1965 si art. 18 din Pactul International privind Drepturile Civile si Politice)”, concluziona CNSAS.

„Asculta posturi straine”

Intr-una din note, din 16 octombrie 1987, ea ar fi dat date despre unul dintre profesori. „Din discutiile purtate cu studentii din anii III si IV, am abordat unele probleme cu privire la mai multi profesori, printre care si AA (numele profesorului si ale celor care apar in notele infomative sunt anonimizate- n.red.),/…/ . Am auzit ca ii place foarte mult radio-amatoria, comentandu-se ca asculta si posturi straine”.

CNSAS subliniaza ca ascultarea emisiunilor posturilor de radio interzise inainte de 1989, in special a postului de radio „Europa Libera”, constituia un act de sfidare a regimului. Dupa cum se stie, inainte de anul 1989, postul de radio „Europa Libera” a avut in permanenta o pozitie anticomunista, fiind atent monitorizat de organele de Securitate, iar ascultarea emisiunilor acestui post de radio constituia un act de sfidare a regimului.

„Vrea sa plece din tara”

Claudia Florina Prisecaru ar fi dat note infomatice privind intentia unor persoane de a pleca /ramane ilegal in strainatate.

„Intr-o discutie purtata cu numitul BI, lacatus mecanic in cadrul IJPIPS, Tg. Jiu (…). M-a intrebat daca as ramane in Ungaria, la care tot el a raspuns ca nu este bine acolo deoarece ungurii dau transfugii inapoi. Spunea ca mai bine este intr-o tara unde ai conditii si unde te-ar putea ajuta cineva. Cunosc faptul ca are un prieten in Italia care l-ar putea ajuta„.

Unul dintre acestia, caruia nu ii cunosc decat numele mic, C., si lucreaza la IJGCL, sectia reparatii lifturi, a afirmat catre sursa ca avea intentia de a trece in RFG pe la Poarta Brandenburg sau pe la renumitul tren german, locuri pe unde a mers, dar nu a reusit sa faca acest lucru„.

„In ziua de 13 septembrie 1988 am purtat o discutie cu sus-numitul, care mi-a relatat ca este in bune relatii cu numitul I. din Austria (plecat ilegal cu aproximativ 2 ani in urma) cu care vorbeste periodic la telefon (…). Din discutie a mai rezultat ca ar pleca si el, in schimb nu vrea sotia lui, dar cu toate acestea a afirmat ca daca ar pleca ar reusi in doi ani de zile sa isi aduca familia„.

CNSAS noteaza ca intentia unei persoane de a parasi tara era o atitudine extrem de grava din perspectiva regimului, iar cei ce luau o astfel de hotarare erau priviti ca niste tradatori de patrie. Persoanele care, prin diferite metode, reuseau sa-si indeplineasca visul de a ramane in strainatate erau denumiti batjocoritor „fugiti”, iar bunurile ramase in tara le erau confiscate.

Notele cu privire la cetatenii straini

Dupa ce a fost chemat la organele de stat, a inceput sa comenteze aducand injurii acestora, afirmand ca nu o sa le spuna niciodata relatia cu italianul C.G.P. (sursa cunoaste ca strainul a vrut sau vrea sa se casatoreasca cu verisoara sa din Bucuresti)”.

CNSAS subliniaza ca este de notorietate faptul ca statul comunist incerca sa limiteze relatiile neoficiale dintre cetatenii romani si cei straini intrucat, prin astfel de contacte, cetatenii romani puteau veni in contact cu ideile care circulau in lumea libera si care nu erau foarte bine cunoscute in tara, iar cetatenii straini puteau cunoaste adevarata situatie cu privire la conditiile de viata din Romania ori cu privire la gradul de respectare a drepturilor omului la noi in tara, situatii care, evident, difereau profund fata de cele prezentate de propaganda oficiala a regimului.

„Incearca sa atraga in cultul lor mai multi aderenti”

Notele cu privire la apartenenta si activitatile unor persoane in cadrul unor culte religioase.

„Ambii lucreaza in cadrul sectiei IJPIPS Gorj, iar din discutiile cu colegii de munca am inteles ca fac parte din cultul penticostal. Va informez ca acestia incearca sa atraga in cultul lor mai multi aderenti, printre care pe numitul TA, inmanandu-i o carte cu continut religios penticostal a-l convinge de eruditia lor; insa acesta din urma a (renuntat) refuzat. De asemenea, sus-numitul TV povesteste colegilor de munca despre intrunirile lor, citindu-le paragrafe din Biblie”.

CNSAS arata ca denuntarea apartenentei la grupari religioase neagreate de regimul comunist nu poate fi calificata decat ca denuntarea unei atitudini potrivnice regimului comunist.

Este cunoscut faptul ca regimul comunist incerca sa descurajeze si sa limiteze prin toate mijloacele practicarea religiei. Principalele victime ale acestei politici erau cultele minoritare (neagreate de regim), chiar si cele care se bucurau de o recunoastere oficiala. Aceste culte nu isi puteau promova nestingherit mesajele„, sustine CNSAS.

Apararea: „Voiam sa ajut o verisoara”

Claudia Florina Prisecaru a cerut, in timpul procesului, respingerea cererii CNSAS. Ea a aratat ca notele infomative le-a scris dupa ce a fost rugata de o verisoara de-a sa, care tocmai terminase Scoala de Ofiteri de Securitate si voia sa fie promovata.

Intre familia ei si a verisoarei erau relatii apropiate, „de prietenie profunda, astfel ca, s-a simtit obligata moral sa o ajute”.

Verisoara fusese repartizata la Inspectoratul Gorj, sectia securitate, specializata pe contraspionaj in sectoarele economice. Aceasta i-ar fi spus ca lupta pentru siguranta cetatenilor si pentru bunul mers al tarii, spunandu-i ca este patriota si ca are nevoie de o persoana de incredere care sa scrie niste adrese pentru ea, astfel cum va dicta ea, iar aceasta persoana sa nu dezvaluie nimanui acest lucru, altfel ea isi va pierde locul de munca.

Analizand acum notele informative din data de 16.10.1987, a observat ca este vorba despre persoane pe care la data intocmirii notelor nu le cunostea”, a explicat femeia, conform motivarii Curtii de Apel Bucuresti.

In plus, mai multe note informative ar fi fost scrise dupa dictare, periodic, ori de cate ori verisoara sa ii cerea acest lucru.

Un alt argument ca asa au stat lucrurile, il reprezinta faptul ca verisoara sa i-a dictat note despre persoane care lucrau in alte institutii decat cea la care lucra, persoane pe care nu le cunoscuse niciodata„, explica situatia Prisecaru.

In esenta, scopul in care ea a scris acele note era unul legitim, reprezentand doar un ajutor acordat unei persoane de incredere. Prisecaru a precizat ca, in perceptia sa de la acea varsta si in contextul social si psihologic in care se afla era doar ajutorul pe care i-l oferea verisoarei sale, neavand reprezentarea faptului ca incalca drepturile acelor persoane.

Verdict: „Colaborare cu Securitatea”

Judecatorii Curtii de Apel Bucuresti au explicat ca din probele administrate in cauza de CNSAS, reiese ca cele trei conditii impuse de dispozitiile legale sunt indeplinite, pe parcursul colaborarii cu organele de Securitate, Prisecaru furnizand informatii sub forma de note scrise.

Prima conditie ce trebuie indeplinita pentru a se constata ca o persoana a avut calitatea de colaborator al Securitatii este aceea ca aceasta persoana sa fi furnizat informatii, indiferent sub ce forma, precum note si rapoarte scrise.

A doua conditie vizeaza calitatea informatiei furnizate, in sensul ca prin aceste informatii se denuntau activitatile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist.

A treia conditie se refera la efectele furnizarii informatiilor, in sensul ca au vizat ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului”, se arata in sentinta.

In raport de continutul inscrisurilor depuse la dosarul cauzei, Curtea retine ca, prin informatiile furnizate, Prisecaru a denuntat atitudini considerate a fi potrivnice regimului totalitar.

„Asa cum in mod corect a sustinut reclamantul, este de notorietate faptul ca anii ’80 au fost guvernati de o politica restrictiva in domeniul alimentar, de natura sa conduca la infometarea populatiei.

Aceste aspecte au fost retinute si in Raportul final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania.

Prin urmare, denunturile facute de parata, aveau aptitudinea de a conduce la ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei denuntate (dreptul la libertate, la integritate fizica si psihica, dreptul la libera exprimare), persoana denuntata riscand sa fie chemata de organele de securitate la interogatorii (fiind de notorietate practicile dure de interogare ale agentilor de securitate, care includeau adesea violente fizice si psihice asupra celor interogati), sa fie amenintata in diverse moduri astfel incat sa nu isi mai exprime public opiniile legate de regimul comunist sau chiar sa sufere o condamnare la inchisoare„, motiveaza instanta.

„Nu a administrat probe in favoarea sa”

De asemenea, Curtea a observat ca interpretarile gramaticale, logico – sistematice si teleologice ale prevederilor legale conduc la concluzia certa ca nu este necesar, pentru ca o persoana sa fie incadrata in categoria colaboratorilor politiei politice, ca activitatea acesteia sa fie adus efectiv atingere drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, fiind suficient ca ea sa fi fost indreptata impotriva acestor drepturi si libertati si sa fi fost apta sa le aduca atingere.

Curtea constata ca, desi art. 10 alin. 1 Cod proc. Civ. impune obligatia partilor de a-si proba apararile, parata nu a administrat nici o proba care sa confirme sustinerile sale expuse in intampinare.

In aceste imprejurari, Curtea, in urma analizei cererii in raport de ansamblul probator administrat in cauza, apreciaza ca CNSAS, in calitate de reclamant, a facut dovada sustinerilor sale, astfel incat urmeaza sa constate calitatea paratei de colaborator al Securitatii.

Asadar, fiind indeplinite in cauza toate conditiile legale evocate anterior, Curtea apreciaza ca prezenta actiune este intemeiata, urmand a o admite, in temeiul art.11 raportat la art. 2 lit. b) din OUG 24/2008, si a constata calitatea paratei de colaborator al Securitatii in sensul legii„, conchide Curtea de Apel Bucuresti.

Dupa cum am aratat, Inalta Curte a stabilit pe 31 martie 2022, primul termen al recursului in acest caz, confom portalului instantei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *