Negocierile de la Berlin dintre americani și ucraineni deschid un scenariu sensibil: Kievul acceptă să renunțe la obiectivul aderării la NATO, în schimbul unor garanții de securitate solide. Invitat în emisiunea Puterea Știrilor difuzată de la Strasbourg, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, avertizează că felul în care va fi scris acest compromis privește direct România, Marea Neagră și întreg flancul estic.
Pace cu prețul NATO? Cum se scrie viitorul Ucrainei și ce riscă România
Negrescu pornește de la o constatare politică rece: în faza inițială a războiului părea că scenariul de pace se va decide în format restrâns Washington–Moscova, peste capul europenilor. Acum, tabloul s-a schimbat. Liderii UE sunt parte din discuții, iar președintele Zelenski își asumă deschis ideea unor compromisuri – inclusiv posibilitatea ca Ucraina să accepte că nu va intra în NATO în perioada următoare. Nu este o renunțare surprinzătoare, spune europarlamentarul PSD, pentru că oricum aderarea era blocată de mai multe capitale, cu Ungaria în prim-plan.
Ce caută, de fapt, Ucraina: garanții scrise, nu promisiuni vagi
În locul unei aderări imposibile pe termen scurt, Kievul încearcă să obțină un pachet de garanții de securitate care să fie credibile și verificabile. Aici intră angajamentele militare și politice ale SUA și ale statelor UE, sprijinul pe termen lung pentru reconstrucție și prezența consolidată pe flancul estic. Pentru România, spune Negrescu, nu este un dosar extern: orice acord privind securitatea Ucrainei este, implicit, un acord privind securitatea României.
Unde intră România în viitorul acord de pace
Vicepreședintele Parlamentului European detaliază trei zone în care Bucureștiul trebuie să fie atent:
- Marea Neagră – care nu trebuie să devină „lac rusesc”, ci o rută de comerț sigură, în care portul Constanța are statut strategic;
- R. Moldova – care nu poate fi împinsă într-o zonă gri, contrar voinței unui popor care și-a ales direcția pro-europeană;
- Prezența NATO pe flancul estic – care trebuie să rămână consistentă pentru ca Rusia să nu poată testa din nou granițele Alianței.
De ce sunt aceste negocieri un test pentru diplomația românească
Negrescu recunoaște că, deocamdată, nu a văzut o dezbatere serioasă în România despre ce vrea Bucureștiul din viitorul acord. El spune că, în Parlamentul European, a reușit să introducă în rezoluții teme cheie pentru România, dar deciziile finale se iau în formatele liderilor: miniștri de externe, miniștri ai Apărării, șefi de stat și de guvern.
„Din acest motiv, România trebuie să fie o voce puternică la masa negocierilor, nu doar un spectator care ia act de un acord gata negociat”, spune europarlamentarul.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
