Skip to content
Opinii & Analize

UDMR și încercările de autonomie a Ținutului Secuiesc sub influența Ungariei

facebook

UDMR a pus mereu presiune pe Parlamentul României și a introdus proiecte privind autonomia Ținutului Secuiesc, deoarece este laitmotivul unui partid scufundat în atâtea scandaluri de corupție și de defrișări de păduri.

Tentativa UDMR din ultimele luni – proiectul a fost depus în decembrie 2019 – nu este o noutate și nici nu va fi ultima tentativă a unui partid care trăiește exclusiv din voturile comunității de maghiari din România.

Martie 1990

Bătălia pentru autonomia Ținutului Secuiesc a început imediat după revoluție, iar cel mai important moment din această istorie este conflictul interetnic de la Târgu-Mureș din 1990. Totul a pornit de la faptul că un liceu fusese transformat în liceu maghiar, iar elevii români, vorbitori de limbă română, au protestat împotriva acestei decizii. Românii și maghiarii din regiune s-au luptat între ei și întregul conflict s-a soldat cu 5 morți și sute de răniți.

Chiar dacă maghiarii din România au primit toate drepturile pe care le-au cerut de-a lungul timpului, acest lucru nu le-a șters dorința de autonomie.

„Țelul UDMR e autonomia teritorială”

În 2006, Marko Bela, președintele UDMR la acea vreme, îi încuraja pe votanții săi să creadă în autonomia Ținutului Secuiesc. „De ce să hotărască Bucureștiul ce se întâmplă în județele Harghita, Covasna sau Mureș. Ce stradă se asfaltează sau ce grădiniță se repară?”, declara fostul lider UDMR, potrivit hotnews.ro. „Țelul UDMR e autonomia teritorială”, mai declara Bela în 2006, potrivit mediafax.ro.

Era pentru prima dată când UDMR prezenta clar proiectul său pentru autonomia Ținutului Secuiesc, deoarece după conflictul din 1990, nimeni nu mai avea curajul să ceară așa ceva.

Marko Bela obișnuia să se afirme, în urmă cu mai bine de un deceniu, cu declarații care stârneau revolta românilor. Tot el declara că România „nu este stat național” și voia eliminarea acestei sintagme din Constituție.

În acea perioadă, Traian Băsescu era președintele României, iar declarațiile lui nu erau tocmai unele pe placul românilor. La o vizită în Covasna, Băsescu declara că limba română ar trebui învățată de copiii maghiari ca o limbă străină. Și imediat comunitatea maghiară a apreciat poziția președintelui, informează dw.com. În 2009, Traian Băsescu distrugea speranțele maghiarilor și spunea că „niciodată nu va fi autonomie în Ținutul Secuiesc”, potrivit declarației sale la o vizită în Ungaria.

Proiecte pentru autonomie

Proiectul privind autonomia Ținutului Secuiesc a fost pentru UDMR un motiv de campanie și un instrument pentru a-și asigura intrarea la guvernare. Maghiarii au venit cu proiecte, iar Parlamentul României le-a respins și de aici UDMR a început campania electorală. În tabăra cealaltă, proiectul UDMR aprinde flacăra naționalismului românesc.

În ultimii ani, s-au înmulțit tentativele de a introduce proiecte în Parlament pentru a cere autonomia, dar de fiecare dată au eșuat. Încă din 2011, UDMR a căutat susținere politică pentru proiectul său privind autonomia Ținutului Secuiesc, însă fără niciun rezultat concret, în timp ce mai multe voci din politica Ungariei încurajau demersurile UDMR.

În 2014, UDMR lansa proiectul pentru autonomia Ținutului Secuiesc, cu care maghiarii insistă și astăzi pe scena politică. Numai că dezbaterea publică din 2014 a spulberat șansele maghiarilor, iar niciun partid nu i-a susținut în acest demers.

Inclusiv Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-a pronunțat în acel an în legătură cu proiectul UDMR, precizând că este „o agresiune la principiile statului de drept”, informează mediafax.ro. Chiar dacă în 2014 UDMR se afla la guvernare alături de PSD, dar acest lucru nu le-a adus niciun rezultat în Parlament.

„Nimeni, niciodată, partidele tradiţionale din România nu vor susţine un asemenea demers, atâta timp cât este şi neconstituţional, iar în ceea ce priveşte vreo posibilitate de modificare a Constituţiei în sensul acesta, şi anume România să nu mai fie stat unitar, şansele sunt zero”, declara Liviu Dragnea în 2014 despre proiectul pentru autonomia Ținutului Secuiesc, citat de ziaruldeiasi.ro.

Totuși, din Ungaria veneau mai multe voci care îi încurajau pe cei din UDMR să continue cu proiectul lor. Laszlo Kover, președintele Parlamentului Ungariei în 2014, declara: „Dacă îi veți convinge pe români că autonomia Ținutului Secuiesc nu este o pierdere, ci un câștig pentru România, dacă îi veți convinge că autonomia secuilor va asigura o îmbunătățire a nivelului de trai pentru toată lumea, atunci ei înșiși vor porni într-un marș pentru obținerea ei”, precizează realitatea.net.

În 2018, Parlamentul României a refuzat proiectul privind autonomia Ținutului Secuiesc, votând împotrivă în Comisia de Administrație a Senatului. Proiectul respectiv fusese lansat de Partidul Civic Maghiar în 2017. UDMR a votat pentru acest proiect, însă toate celelalte partide s-au opus.

În aprilie 2018, plenul Camerei Deputaților respingea cu un vot covârșitor proiectul de lege pentru autonomia Ținutului Secuiesc, înregistrându-se 218 voturi „împotrivă” și doar 20 „pentru”, informează romanialibera.ro.

Un proiect UDMR pentru autonomia Ținutului Secuiesc ne pune astăzi în fața unui alt conflict. Doar că acest proiect vine cu câteva luni înainte de alegerile locale și parlamentare, oferindu-le celor din UDMR șansa să-și mobilizeze electoratul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *