UE adoptă reguli comune pentru insolvență, în încercarea de a facilita investițiile transfrontaliere

Uniunea Europeană
Sursa foto: Unsplash

Consiliul Uniunii Europene a dat undă verde finală unei noi directive care armonizează elemente-cheie ale procedurilor de insolvență în statele membre, într-un pas menit să reducă fragmentarea juridică, să crească recuperarea pentru creditori și să facă mediul de afaceri european mai atractiv pentru investitorii transfrontalieri.

Consiliul UE a adoptat definitiv noua directivă care armonizează anumite aspecte ale dreptului insolvenței la nivel european, într-o reformă pe care instituția o leagă direct de obiectivul integrării piețelor de capital și al consolidării competitivității Uniunii. Potrivit Consiliului, noile reguli vor reduce complexitatea diferențelor dintre sistemele naționale de insolvență, vor maximiza valoarea recuperată de creditori din companiile insolvente și vor crește eficiența procedurilor.

Pe scurt 1. Consiliul a adoptat definitiv directiva care armonizează elemente-cheie ale procedurilor de insolvență în UE.

2. Reforma urmărește să facă mediul de afaceri european mai atractiv pentru investitorii transfrontalieri și să sprijine integrarea piețelor de capital.

3. Directiva introduce reguli privind acțiunile de anulare a tranzacțiilor, urmărirea activelor, procedurile de tip pre-pack, obligațiile directorilor, comitetele creditorilor și transparența legislației naționale.

4. Directorii vor trebui să ceară deschiderea procedurii de insolvență în termen de trei luni de la apariția dificultăților financiare, cu o anumită flexibilitate dacă alte măsuri protejează creditorii în mod egal.

5. Statele membre vor avea doi ani și nouă luni pentru a transpune directiva în dreptul intern.

Noua lege europeană nu unifică în întregime regimurile naționale de insolvență, dar armonizează câteva elemente considerate esențiale pentru funcționarea pieței interne și pentru predictibilitatea investițiilor. Mesajul politic central al Consiliului este că fragmentarea regulilor de insolvență dintre statele membre rămâne o frână pentru investițiile transfrontaliere, iar reducerea acestei complexități ar trebui să facă Uniunea mai atractivă pentru capital.

Un prim pilon al directivei este așa-numita avoidance action, mecanism prin care pot fi contestate tranzacțiile făcute de debitor înainte de deschiderea procedurii de faliment. În logica textului, acest instrument urmărește să protejeze masa credală împotriva scoaterii nelegitime a activelor înainte de insolvență și să crească șansele creditorilor de a recupera o parte mai mare din valoarea companiei.

Al doilea element important privește urmărirea activelor. Directiva permite autorităților, la cererea practicienilor în insolvență, să consulte registrele conturilor bancare din întreaga Uniune pentru a identifica activele companiilor insolvente. Pentru piața europeană, această prevedere este relevantă mai ales în cazurile cu element transfrontalier, unde activele pot fi dispersate în mai multe jurisdicții și unde lipsa accesului rapid la informații poate reduce semnificativ recuperarea pentru creditori.

Un alt capitol-cheie este cel al procedurilor de tip pre-pack. Consiliul explică faptul că noile reguli permit ca vânzarea unei companii aflate în dificultate financiară să fie negociată înainte de deschiderea formală a procedurii și executată la scurt timp după aceasta, păstrând în același timp contractele esențiale pentru continuarea activității. Din perspectivă economică, aceasta este una dintre cele mai importante noutăți ale reformei, deoarece urmărește să evite distrugerea rapidă a valorii unei companii viabile, dar aflate în criză.

Directiva introduce și obligații explicite pentru directori. Potrivit textului adoptat de Consiliu, aceștia vor trebui să depună cererea de insolvență în termen de trei luni de la apariția dificultăților financiare. În același timp, regula include o marjă de flexibilitate în cazurile în care alte măsuri pot proteja creditorii în mod echivalent. Acest echilibru sugerează că UE încearcă să impună reacții mai rapide la deteriorarea situației financiare a companiilor, fără a elimina complet posibilitatea unor soluții alternative de restructurare.

Citește mai mult AICI.

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: