PE SCURT:
- Noul sistem de intrare-ieșire al Uniunii Europene provoacă întârzieri majore în aeroporturi.
- Între timp, Belgia analizează preluarea activelor nucleare de la compania franceză Engie și prelungirea duratei de viață a două reactoare.
- În Grecia, guvernul vrea să elimine anonimatul pe rețelele sociale.
- Croația își extinde infrastructura de gaze printr-un acord cu SUA, riscând să afecteze obiectivele climatice ale UE.
UNIUNEA EUROPEANĂ
Unii călători care trec prin noul sistem de intrare-ieșire al UE (EES) s-au confruntat cu întârzieri considerabile la controalele de frontieră, unii dintre ei așteptând până la trei ore, potrivit informațiilor furnizate de aeroporturi.
Noile reguli au fost introduse treptat în Europa începând din octombrie 2025 și au intrat în vigoare vineri în țările din spațiul Schengen – 25 dintre cele 27 de state membre ale UE, plus Islanda, Norvegia, Liechtenstein și Elveția.
Sute de persoane au răspuns la un apel online al ziarului Guardian pentru a-și împărtăși experiențele de călătorie în Europa de la intrarea în vigoare a regulilor. Deși unii au spus că au avut o călătorie fără probleme, mulți au raportat întârzieri severe, care i-au făcut pe unii să-și rateze zborurile.
Călătorii au semnalat probleme legate de neacceptarea amprentelor digitale și întârzieri suplimentare atunci când călătoreau cu copii. Mulți au afirmat că nu existau suficiente instrucțiuni privind utilizarea chioșcurilor. Unii au menționat, de asemenea, că au fost nevoiți să repete procedura de înregistrare la fiecare etapă a călătoriei, deși o parcurseseră deja, fără să primească explicații din partea personalului – sau fără să existe personal disponibil la care să se adreseze.
BRUXELLES | PARIS
Belgia poartă discuții pentru a achiziționa activele sale din domeniul energiei nucleare de la compania franceză Engie și pentru a prelungi eventual durata de viață a două reactoare, pe fondul revenirii țărilor europene la energia nucleară în urma crizelor energetice recente.
„S-a ajuns la un acord cu Engie pentru a defini condițiile și a lansa studiile necesare pentru preluarea completă a parcului nuclear belgian”, a scris joi premierul belgian Bart De Wever pe X. „Toate activitățile de dezafectare sunt suspendate cu efect imediat.”
Engie și statul belgian, care cu doar câțiva ani în urmă încerca să renunțe la energia nucleară, au declarat că discuțiile privind naționalizarea sunt preliminare și că își propun să ajungă la o schiță de acord până în octombrie, potrivit Financial Times.
Nu au dezvăluit detalii financiare, dar au afirmat că orice acord ar fi neutru din punct de vedere financiar pentru ambele părți, ceea ce înseamnă că Engie s-ar putea să nu obțină un câștig financiar semnificativ din vânzare, dar ar putea, de asemenea, să transfere datoriile legate de transferul centralelor și al angajaților.
ATENA
Guvernul elen continuă să promoveze un plan de interzicere a anonimatului pe rețelele de socializare, cu scopul de a reduce toxicitatea tot mai mare, potrivit lui Dimitris Papastergiou, ministrul guvernării digitale.
„În Grecia antică, oricine își putea exprima opinia în mod deschis și sub numele propriu – oamenii ridicau mâna și își împărtășeau punctul de vedere. Acest lucru ar trebui să ne inspire în timp ce dăm formă unei noi democrații digitale”, a declarat ministrul pentru Euractiv în marja Forumului Economic de la Delphi.
Ideea circulă de luni de zile și este acum discutată la cele mai înalte niveluri ale guvernului – în cadrul cabinetului lui Kyriakos Mitsotakis, prim-ministrul Greciei.
Grecia va organiza alegeri naționale la începutul anului 2027, iar campania electorală a început neoficial.
Pe rețelele de socializare, dezbaterea politică națională degenerează adesea în hărțuire coordonată, știri false, amenințări și răspândirea discursurilor de ură de către utilizatori anonimi, susține guvernul. În mai multe cazuri, forțele de ordine au încercat – fără succes – să identifice utilizatorii care au încălcat legea prin discursurile lor online.
ZAGREB | WASHINGTON
Croația a semnat miercuri un acord cu Statele Unite pentru a stimula extinderea conductelor de gaze și a infrastructurii energetice în întreaga regiune a Balcanilor, o măsură care ar putea determina țara să rămână dependentă pe termen lung de combustibilii fosili și ar putea pune în pericol obiectivele energetice și climatice ale UE, scrie Euronews.
Acordul, semnat la Dubrovnik de secretarul american al Energiei, Chris Wright, și de prim-ministrul croat, Andrej Plenković, vine în contextul în care Zagrebul renunță treptat la petrolul și gazul rusesc, în conformitate cu normele UE care impun statelor membre să-și reducă dependența de Moscova, după ce aceasta a transformat energia într-o armă în urma războiului din Ucraina.
Ca parte a acestei schimbări, Croația a investit în terminalul plutitor de gaz natural lichefiat (GNL) de pe insula Krk, inaugurat în 2021, care aprovizionează Zagrebul și țările din sud-estul Europei, precum Italia, Bosnia și Serbia.
Secretarul american al Energiei, Wright, a salutat noul acord ca pe o „nouă eră de cooperare” între administrația Trump din SUA și țările din Europa Centrală și de Est.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
