PE SCURT:
- Uniunea Europeană pregătește noi condiții de aderare pentru viitoarele state membre, inclusiv limitarea temporară a dreptului de veto și introducerea unor mecanisme de monitorizare pentru respectarea standardelor democratice.
- În Elveția, alegătorii au respins prin referendum propunerea de plafonare a populației la 10 milioane de locuitori, menținând actualul regim de deschidere față de mobilitatea europeană.
- În Polonia, datoria publică a depășit pentru prima dată pragul de 60% din PIB, amplificând presiunea asupra finanțelor țării ți punând în pericol consolidarea fiscală.
- Totodată, noul guvern al Ungariei propune reformarea mass-media publică pentru a reduce influența politică și a întări independența editorială.
UNIUNEA EUROPEANĂ
Noile state membre ale UE își vor pierde dreptul de veto național pentru o perioadă de peste 15 ani, în conformitate cu noile clauze de „salvgardare” prevăzute în tratatele de aderare, a declarat Marta Kos, comisarul pentru extindere, în contextul în care Ucraina și R. Moldova încep oficial negocierile de aderare.
Descriind decizia de a deschide primul „grup” de negocieri de aderare cu ambele țări, Kos părea să susțină propunerile, sprijinite de Franța, Germania și alte țări, de a restricționa dreptul noilor membri de a vota asupra deciziilor privind bugetul, securitatea și politica externă, conform Euractiv.
Decizia de a începe o nouă rundă de negocieri oficiale de aderare cu Ucraina și R. Moldova vine în contextul în care un număr tot mai mare de guverne naționale au cerut măsuri de protecție în cazul în care noile state membre vor da înapoi în ceea ce privește reformele privind democrația, statul de drept sau libertatea presei.
„Aceasta va fi o nouă generație de tratate de aderare, în sensul că vom avea noi garanții”, a declarat Kos.
Comisarul a adăugat că noile clauze de probă vor avea scopul de a se asigura că „odată ce vom avea noi membri, aceștia vor respecta normele europene timp de cinci, zece sau 15 ani după aderare”.
BERNA
Alegătorii în vârstă și locuitorii din mediul urban au jucat un rol decisiv în respingerea unei propuneri de dreapta care viza limitarea populației Elveției la 10 milioane de locuitori, conform datelor referitoare la referendumul de duminică, în timp ce guvernul și liderii mediului de afaceri și-au exprimat ușurarea față de acest rezultat.
În urma unei campanii strânse, în care temerile legate de imigrația necontrolată s-au opus amenințării izolării Elveției în Europa, alegătorii au respins în cele din urmă inițiativa cu o majoritate de 55% la 45%, potrivit Reuters.
Susținută de Partidul Popular Elvețian, propunerea care ar fi putut pune capăt liberei circulații a forței de muncă între Elveția și Uniunea Europeană a exploatat îngrijorările potrivit cărora supraaglomerarea pune presiune pe serviciile publice, alimentează criminalitatea și determină creșterea chiriilor.
Partidul Popular Elvețian este cel mai mare partid la nivel național și, în ciuda respingerii plafonului, s-a angajat să mențină presiunea asupra imigrației. Datele sondajelor au indicat că alegătorii mai tineri erau mai entuziaști de plafonarea populației decât cei mai în vârstă.
Alegătorii cu vârsta de 65 de ani și peste au fost cei mai sceptici față de propunere, 60% dintre ei fiind împotriva plafonării, la fel ca 57% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 50 și 64 de ani, au arătat cifrele publicate de ziarul elvețian Tages-Anzeiger.
VARȘOVIA
Datoria publică a Poloniei a depășit pentru prima dată în istorie pragul de 60% din PIB, încălcând astfel limita prevăzută de legislația Uniunii Europene, arată Notes from Poland.
Conform datelor Ministerului Finanțelor publicate miercuri, datoria a ajuns la 61,6% din PIB în primul trimestru al anului 2026, conform normelor contabile ale UE, în creștere față de 59,7% în ultimul trimestru al anului 2025.
Acest lucru înseamnă că Polonia depășește acum ambele praguri fiscale care pot declanșa procedura UE privind deficitul excesiv. Țara a fost supusă acestei proceduri în 2024, după ce deficitul bugetar a depășit limita de 3% a blocului.
Prin urmare, Varșovia este obligată să ia măsuri pentru a controla mai bine finanțele publice. Cu toate acestea, anul trecut, deficitul Poloniei a crescut de fapt la 7,3% din PIB, ceea ce a reprezentat al doilea nivel ca mărime din UE și cu mult peste 5,5%, cât planificase guvernul polonez pentru 2025.
BUDAPESTA
Noul guvern al Ungariei a prezentat vineri o propunere legislativă de 54 de pagini menită să reformeze mass-media, care, în ultimul deceniu, a devenit practic un simplu instrument de propagandă pentru partidul Fidesz al lui Viktor Orbán, scrie Balkan Insight.
Proiectul de lege, a cărui adoptare necesită o majoritate de două treimi în parlament, subliniază importanța independenței jurnalistice, a libertății editoriale, a accesului neîngrădit la informații fiabile și a existenței unui spațiu deschis pentru un discurs public democratic.
„Legea are ca scop redarea mass-media publicului, poporului maghiar”, a explicat ministrul Culturii, Zoltan Tarr, într-un videoclip postat pe Facebook.
Liderul partidului Tisza și actualul prim-ministru, Peter Magyar, promisese anterior că va „suspenda” emisiunile de știri ale mass-media publice după alegerile din 12 aprilie, dar nu a pus încă în aplicare această amenințare. De remarcat că, în urma victoriei zdrobitoare a partidului Tisza la alegeri, posturile publice de televiziune s-au adaptat rapid la noua realitate, iar principalul canal de televiziune l-a invitat pe Magyar la un interviu la trei zile după alegeri.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
