Skip to content
Europa

UE îşi face bilanţul luptei anti-COVID şi se pregătește pentru o „epocă a pandemiilor”

finchannel.com

Lansarea unui sistem european de colectare a informaţiilor privind pandemiile nou şi îmbunătăţit în 2021, numirea unui epidemiolog-şef european, stabilirea unui cadru pentru activarea unei stări de urgenţă pandemică la nivelul UE şi a unui set de instrumente pentru situaţii de criză, o abordare mai coordonată şi mai sofisticată în ceea ce priveşte combaterea prezentării de informaţii eronate şi a dezinformării, se numără printre cele zece concluzii al Comisiei Europene desprinse în urma pandemiei de COVID-19 în ultimele 18 luni.

Comisia Europeană prezintă marţi o comunicare referitoare la primele concluzii desprinse în urma pandemiei de COVID-19 în ultimele 18 luni şi, pornind de la aceste concluzii, îşi propune să îmbunătăţească acţiunile întreprinse la nivelul UE şi la nivel naţional, pentru a contribui la o mai bună anticipare a riscurilor la adresa sănătăţii publice şi a îmbunătăţi planificarea pentru situaţii neprevăzute, permiţând obţinerea unor reacţii comune mai rapide şi mai eficace la toate nivelurile.

Sunt prezentate zece concluzii care se concentrează asupra aspectelor de ameliorat şi asupra acţiunilor care pot fi realizate mai bine în viitor. Cele zece concluzii nu sunt exhaustive, ci oferă o primă imagine de ansamblu asupra măsurilor care trebuie luate imediat în beneficiul tuturor europenilor:

  1. Detectarea mai rapidă şi îmbunătăţirea reacţiilor necesită o supraveghere sanitară temeinică la nivel mondial şi un sistem european îmbunătăţit de colectare a informaţiilor cu privire la pandemii. UE ar trebui să joace un rol de motor al eforturilor de elaborare a unui nou sistem global de supraveghere, solid şi bazat pe date comparabile. În 2021 va fi lansat un sistem european de colectare a informaţiilor privind pandemiile nou şi îmbunătăţit.
  2. Punerea la dispoziţie a unor avize ştiinţifice mai clare şi mai coordonate ar facilita deciziile politice şi comunicarea publică. Până la sfârşitul anului 2021, UE ar trebui să numească un epidemiolog-şef european şi să instituie o structură de guvernanţă corespunzătoare.
  3. O pregătire mai bună necesită investiţii, control şi revizuiri constante. Comisia Europeană ar trebui să elaboreze un raport anual privind stadiul pregătirii.
  4. Este necesar ca instrumentele de urgenţă să fie puse la dispoziţie mai rapid şi să fie mai uşor de activat. UE ar trebui să stabilească un cadru pentru activarea unei stări de urgenţă pandemică la nivelul UE şi un set de instrumente pentru situaţii de criză.
  5. Măsurile coordonate ar trebui să devină un reflex pentru Europa. Uniunea Europeană a sănătăţii ar trebui să fie adoptată rapid, înainte de sfârşitul anului, iar coordonarea şi metodele de lucru ar trebui consolidate între instituţii.
  6. Sunt necesare parteneriate public-privat şi lanţuri de aprovizionare mai puternice pentru a asigura fluxul de echipamente şi medicamente critice. O autoritate pentru pregătire şi răspuns în caz de urgenţă sanitară (HERA) ar trebui să fie operaţională până la începutul anului 2022 şi ar trebui instituit cât mai curând posibil un proiect important de interes european comun în domeniul sănătăţii, pentru a permite inovaţiile revoluţionare în domeniul farmaceutic. Graţie instrumentului „EU FAB”, UE ar urma să dispună de suficiente capacităţi mobilizabile în orice moment pentru a produce între 500 şi 700 de milioane de doze de vaccin pe an, jumătate din aceste doze putând fi puse la dispoziţie în primele 6 luni ale unei pandemii.
  7. O perspectivă paneuropeană este esenţială pentru accelerarea, extinderea şi eficientizarea cercetării clinice. Ar trebui instituită o platformă a UE pentru studii clinice multicentrice la scară largă.
  8. Capacitatea de a face faţă unei pandemii depinde de realizarea unor investiţii permanente şi sporite în sistemele de sănătate. Statele membre ar trebui să fie sprijinite pentru a consolida rezilienţa globală a sistemelor de sănătate, ca parte a investiţiilor pentru redresare şi rezilienţă.
  9. Prevenirea, pregătirea şi răspunsul în caz de pandemie reprezintă o prioritate generală pentru Europa. UE ar trebui să continue să fie un motor al reacţiei la nivel mondial, în special prin intermediul COVAX, şi să consolideze arhitectura securităţii sanitare mondiale, asumându-şi un rol principal în ceea ce priveşte întărirea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Totodată, ar trebui dezvoltate, parteneriate de pregătire pentru pandemii cu parteneri-cheie.
  10. Ar trebui pusă la punct o abordare mai coordonată şi mai sofisticată în ceea ce priveşte combaterea prezentării de informaţii eronate şi a dezinformării.

Raportul referitor la primele concluzii desprinse în urma pandemiei de COVID-19 va constitui o bază pentru discuţia liderilor din cadrul Consiliului European din iunie. Documentul va fi prezentat Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene şi va fi urmat de măsuri concrete ale Comisiei în a doua jumătate a anului 2021.

Reacţia globală a UE în faţa pandemiei a avut o anvergură fără precedent şi s-a produs în timp record, demonstrând importanţa cooperării în Europa. Împreună, am realizat ceea ce niciun stat membru al UE nu ar fi putut face de unul singur. În acelaşi timp, însă, am învăţat ce funcţionează bine şi ce am putea ameliora în situaţia unor pandemii viitoare. Acum trebuie să transformăm lecţiile învăţate în schimbări”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de News.ro.

Vicepreşedintele pentru promovarea modului de viaţă european, Margaritis Schinas, a afirmat: „În ciuda faptului că politica în domeniul sănătăţii la nivel european se află încă la început, răspunsul UE în faţa pandemiei a fost amplu şi a inclus o gamă largă de iniţiative fără precedent care au fost concepute şi puse în practică în timp record.

Am acţionat cu rapiditate, ambiţie şi coerenţă. Acest lucru a fost posibil şi datorită solidarităţii fără precedent demonstrate între instituţiile UE, care au asigurat un răspuns unitar din partea Uniunii. Este o lecţie preţioasă, din care trebuie să învăţăm în continuare. Nu este însă momentul să ne relaxăm. Astăzi, identificăm domenii specifice în care ştim deja că putem şi trebuie să facem mai mult pentru a asigura în viitor un răspuns mai eficace în materie de sănătate. Această criză poate fi un catalizator pentru continuarea integrării europene în domenii în care este extrem de necesară.”

În opinia comisarului pentru sănătate şi siguranţă alimentară Stella Kyriakides, trebuie să transformăm această criză sanitară fără precedent într-o oportunitate de a reconstrui pe baze mai solide. ”Principala concluzie desprinsă în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 este că trebuie să transformăm soluţiile ad-hoc utilizate pentru a face faţă crizei în structuri permanente care ne vor permite să fim mai bine pregătiţi în viitor. Trebuie să instituim cât mai curând posibil o Uniune Europeană a sănătăţii puternică.

În faţa unei noi pandemii sau ameninţări la adresa sănătăţii publice nu avem timp de pierdut. Măsurile de urgenţă trebuie să devină capacitate structurală. Solidaritatea, responsabilitatea, efortul comun la nivel european în faţa ameninţărilor care ne afectează pe toţi în egală măsură – iată ceea ce ne va susţine în această criză şi în cele care vor mai veni”, a subliniat ea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *