Skip to content
Europa

UE se confruntă cu o criză de încredere. Cum îşi văd europenii partenerii şi adversarii

facebook European Commission

La un an  de la debutul pandemiei, încrederea cetăţenilor europeni în instituţiile UE s-a diminuat dar ei au aşteptări mari şi îşi pun încă speranţa în proiectul european, arată sondaje ale opiniei publice realizate în 12 ţări pre şi post pandemie, potrivit Consiliului European pentru Afaceri Externe (CEAE).

Sondaje de opinie din aprilie 2020, respectiv aprilie 2021, arată impactul pandemiei asupra proiectului european şi indică o criză de încredere în instituţiile europene în privinţa gestionării unei crize pe fondul schimbărilor survenite în relaţiile dintre UE şi SUA. Totodată, viziunea cetăţenilor europeni asupra lumii s-a modificat în contextul unor ameninţări şi semnale venite dinspre China şi Rusia. Sondajele au surprins vederile despre alianţe, parteneriate, rivalităţi şi adversari la cetăţenii a cel puţin 12 ţări din UE: Germania, Franţa, Danemarca, Spania, Ungaria, Polonia, Portugalia, Suedia, Italia, Austria, Olanda, Bulgaria.

Criza sanitară declanşată de pandemia de COVID-19 a fost o provocare pentru capacitatea UE de a se dovedi de încredere şi a demonstra că este un actor global puternic -or, startul haotic şi lent în privinţa achiziţiei de vaccinuri, spre deosebire de Marea Britanie, care ieşise din UE, a stârnit un val de dezamăgire care s-a extins în tot blocul comunitar, scrie adevarul.ro.

În aprilie 2020, sondajul paneuropean evidenţia că 63% dintre cetăţenii din ţările UE erau de părere că e necesar un nivel mai ridicat de cooperare în cadrul UE. În aprilie 2021, un sondaj pe un eşantion de 17.231 de respondenţi din cele 12 ţări menţionate, a evidenţiat în plus ce tip de actor ar trebui să fie UE în lumea post-pandemie.

În general, ţările mai mari din UE precum Germania şi Franţa au fost mai critice relativ la performanţa blocului comunitar decât cele mici. În Germania, sentimentul că sistemul politic al UE s-a deteriorat a crescut cu 11%. În celelalte nu au fost deosebiri semnificative, cu excepţia Bulgariei, în timp ce Italia a revenit la sentimente mai pozitive în decursul unui an de la începutul pandemiei.

Între ţările intervievate, Germania şi Franţa sunt cele mai sceptice privind nevoia cooperării mai strânse la nivel UE.

CUM AR TREBUI SĂ SE SCHIMBE UE POST-COVID-19?

Şapte din 12 ţări au spus că e nevoie de un răspuns unificat la provocări şi ameninţări globale -dintre toate variantele, aceasta a fost aleasă cel mai frecvent (42%). Cetăţenii din Germania şi Franţa au fost de părere că proviziile medicale ar trebui asigurate din UE, un semnal al nevoii de independenţă economică a UE.

CE AR TREBUI SĂ FIE/DEVINĂ UE?

Cele mai comune răspunsuri, reprezentând aproape jumătate dintre respondenţi, s-au referit la rolul de actor global: 33%, în sensul unui călăuzitor al democraţiei şi al drepturilor omului şi 18%, în sensul de a fi una din marile puteri mondiale, capabile de autoapărare.

UE ŞI RELAŢIA TRANSATLANTICĂ

Sondajele realizate după alegerile prezidenţiale din SUA din 2020 au arătat în ce grad a deteriorat mandatul lui Donald Trump percepţia asupra puterii americane – majoritatea cetăţenilor europeni ar fi ales mai degrabă Berlinul ca principal partener, şi nu Washingtonul. La patru luni de la învestirea lui Joe Biden, după eforturile susţinute ale acestuia de revitalizare a relaţiilor cu UE, percepţiile europenilor asupra sistemului politic american s-au mai îmbunătăţit. Totuşi, nivelul de încredere în abilitatea SUA de a reveni în rolul de lider al Vestului este scăzut.

Peste jumătate din respondenţii din Austria, Germania, Olanda, Spania şi Suedia sunt de părere că sistemul politic american este deteriorat. Ei contrastează cu majoritatea respondenţilor din Polonia (67%), Ungaria (59%) şi Italia (60%) care cred că funcţionează bine sau foarte bine. În Danemarca şi Bulgaria părerile sunt împărţite.

În privinţa asistenţei SUA pentru revenirea din pandemie foarte puţini europeni (3% în medie) se aşteptau la ajutor american în aprilie 2020 – puţin mai mulţi în Italia şi Polonia – cei mai mulţi aşteptând mai multă susţinere din partea altor ţări europene, UE şi chiar Rusiei sau Chinei.

Situaţia nu s-a schimbat prea mult la sondajele din aprilie 2021 – media situându-se sub 10 procente – iarăşi doar Italia şi Polonia fac excepţie, cu 14%.

O ERĂ A AUTOSUSŢINERII PENTRU UE?

În cursul unui an, în ciuda încrederii slăbite în UE, mai mulţi europeni cred în/se aşteaptă la  ajutorul venit din partea altor ţări membre sau instituţii UE: Bulgaria (63%), Spania (55%), Danemarca (49%); Olanda, Italia (42%); Ungaria, Suedia (40%); Franţa (39%).

Cele mai spectaculoase creşteri ale nivelului de aşteptare au fost în Bulgaria (17%), Italia, respectiv Danemarca, cu 14%. Prin contrast, cele ale căror aşteptări la ajutorul din UE sau alte state membre au scăzut sunt Germania (59% din respondenţi au spus că ţara se bazează pe sine versus 14% care cred în sprijin european) şi Polonia (de la 50% la 42%).

Dintre toţi respondenţii cei din Portugalia au cele mai mari aşteptări la sprijin UE, iar speranţa lor s-a diminuat la 70% faţă de 75% anterior.

La un an de la debutul pandemiei, în ţările membre a încolţit sentimentul că direcţia necesară e autosusţinerea la nivel intern sau al UE mai degrabă decât aşteptarea sprijinului Americii, Rusiei sau Chinei.

RELAŢIILE UE CU CEILALŢI ACTORI GLOBALI: PRAGMATISM

Poziţia europeană pe timpul crizei sanitare nu a devenit echidistantă relativ la marile puteri -europenii continuă să aibă încredere mai multă în vaccinurile produse în UE (62%) urmate de cele americane (54%) şi britanice (52%) – cu variaţii de la ţară la ţară.

Europenii sunt suspicioşi în privinţa vaccinurilor chineze – doar 25% din respondenţi au încredere în ele. Variaţii mari în rândul ţărilor europene unde s-au făcut sondajele au fost în privinţa serului Rusiei (33% în medie) – circa jumătate din italieni, maghiari şi bulgari ar alege să se imunizeze cu el versus doar 12% dintre polonezi.

RELAŢIILE EUROPEI CU SUA

Mai mulţi europeni cred că SUA sunt mai degrabă un partener necesar, strategic, decât un aliat cu aceleaşi interese şi valori.

Tendinţe puternice atât spre alianţă cât şi parteneriat cu SUA au Polonia (80%), Danemarca şi Italia. La capătul opus se află Germania (58%) şi Austria – acestea au chiar respondenţi minoritari (15%, respectiv 18%) care consideră SUA rivale.

38% dintre polonezi văd SUA drept aliat, faţă de 42%, partener. La capătul opus, doar 12% dintre bulgari consideră SUA aliat, faţă de 53%, partener.

În Germania procentele se împart astfel: 19% – aliat, 38% – partener. Iar în Austria: 14% – aliat, 48% – partener.

Doar 18% dintre spanioli, respectiv francezi văd SUA ca aliat.

RELAŢIILE EUROPEI CU MAREA BRITANIE

Părerile europene sunt amestecate, dar tendinţa e spre partener strategic. Excepţii sunt Danemarca (39%), Suedia şi Olanda. Pe de altă parte, minorităţi de peste 20 de procente din Germania, Franţa, Austria şi Spania privesc Regatul Unit ca rival sau chiar adversar.

În Germania, părerile sunt ceva mai ambivalente: 26% cred că UK e un rival sau adversar şi 48% cred că e aliat (14%) sau partener (34%).

Deşi europeni se simt încă conectaţi emoţional cu Marea Britanie, au fost deziluzionaţi de ea din cauza Brexitului. În ce priveşte SUA, mandatul lui Trump a fost sursa deziluziei. În orice caz, votanţii din UE au ajuns să nu mai creadă atât de mult în alianţe naturale, cât în parteneriate pragmatice.

CHINA ŞI RUSIA – PARTENERI NECESARI

China şi Rusia sunt rareori văzute ca aliaţi şi mult mai mult ca parteneri strategici. Doar 12% din respondenţi au răspuns că China e un adversar – 25%, că e competitor, 36%, că e partener. La nivel de ţări, 17% dintre germani sunt de părere că China e un adversar.

Doar 7% din respondenţi văd un aliat în Rusia – 17% – adversar; 18% – competitor; 35% partener. La nivel de ţări, Bulgaria, Italia şi Portugalia fac notă discordantă – puţini dintre cetăţenii lor cred că Rusia e un adversar.

25% dintre bulgari sunt de părere că Rusia este un aliat.

TURCIA

Este singura ţară văzută mai degrabă ca adversar (26%) decât ca partener (25%) deşi e membru NATO. Doar 4% dintre cetăţenii celor 12 ţări europene sondate privesc Turcia ca aliat. La nivel de ţări, 41 dintre germani consideră Turcia un adversar.

CE POLITICĂ EXTERNĂ VOR CETĂŢENII DIN UE?

Respondenţii au o viziune asupra lumii în termenii Tratatului de la Lisabona, din 2007 – democraţie, stat de drept, drepturi şi libertăţi fundamentale, egalitate şi solidaritate,  respectarea cartei ONU şi a legilor internaţionale – adică valori şi putere soft versus interese sau chiar putere hard.

Întrebaţi cu ce se identifică mai mult din proiectul european, 33% dintre respondenţi au spus: UE ca „far călăuzitor al democraţiei, drepturilor omului, cu prioritizarea statului de drept şi a valorilor democratice în cadrul său”.

Excepţie au făcut francezii care au pledat pentru UE „ca una din cele mai mari puteri, capabilă se apere singură de ameninţări interne şi externe prin mijloace militare dacă e necesar”. Din rând a ieşit şi Bulgaria care vrea ca UE să fie „apărătorul tradiţiilor şi valorilor europene”.

Doar 12% au răspuns că UE ar trebui dizolvată – un semn al faptului că cetăţenii europeni îşi pun încă speranţa în proiectul european. Dintre respondenţi, tinerii sub 40 de ani s-au arătat cel mai puţin favorabili renunţării la UE.

Majoritatea celor chestionaţi cu excepţia maghiarilor şi bulgarilor au spus că UE ar trebui să ia poziţie faţă de încălcări ale statului de drept şi ale drepturilor omului.

Franţa, Germania şi Spania au criticat cel mai mult instituţiile UE ca deteriorate.

Încrederea conservată în UE s-a asociat cu rolul ei de călăuzitor al democraţiei liberale – 39% dintre respondenţi au rămas cu aceeaşi încredere în această privinţă, 12% au mai multă, 11% mult mai puţină şi 19% simt că le-a scăzut încrederea.

CONCLUZII

Cifrele din sondaje indică cât de urgentă a devenit suveranitatea UE. După alegerea lui Biden, decidenţii europeni şi-au pus poate întrebarea dacă este cu adevărat necesară având în vedere că America s-a întors. Totuşi impactul pandemiei asupra viziunii despre lume a europenilor a evidenţiat o nevoie mai acută ca niciodată. Brexitul şi alegerea lui Trump au lăsat cicatrici adânci asupra Europei. UE şi-a crescut de atunci încrederea în Vest. Cetăţenii europeni văd cei mai importanţi parteneri în SUA şi Marea Britanie. În acelaşi timp, au înţeles că în epoca unei competiţii în materie de putere, trebuie să se bazeze în ultimă instanţă pe capacităţile proprii.

În general, europenii preferă o politică externă de cooperare în dauna uneia confruntaţionale. Ideea parteneriatelor strategice e adânc implantată în ADN-ul europenilor. În acelaşi timp ei au înţeles că există aspecte ale relaţiilor cu Rusia, China şi Turcia care le fac pe acestea mai degrabă rivali sau chiar adversari. Europenii au un spirit de parteneriat dar nu sunt echidistanţi în raport cu marile puteri”, se arată în concluziile studiului CEAE.

 

 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *