PE SCURT:
- 11 state UE, inclusiv România, cer renunțarea la vetourile care blochează politica externă a Uniunii și propun o cooperare mai eficientă pentru a putea face fața actualelor provocări geopolitice.
- În Spania, partidul lui Pedro Sánchez pierde teren după criza migrației din Ceuta, în timp ce formațiunea de extremî dreapt, Vox, își consolidează poziția.
- În Polonia, anchetatorii verifică un posibil act de sabotaj la o fabrică de drone, suspectând inclusiv implicarea unor servicii de informații străine.
- În Serbia, autoritățile pregătesc refacerea rezervației Deliblatska Pescara, devastată de incendii, într-un context în care schimbările climatice cresc riscul unor incendii cât mai dese.
UNIUNEA EUROPEANĂ
Un grup format din 11 țări ale Uniunii Europene și-a unit forțele pentru a cere încetarea vetourilor „obstrucționiste” care au paralizat politica externă a blocului în ultimii ani, susținând că principiul cooperării sincere trebuie să aibă prioritate.
„Cultura consensului din cadrul Uniunii este o sursă importantă a legitimității sale. Prin urmare, continuăm să depunem eforturi pentru a ajunge la un consens ori de câte ori este posibil”, afirmă țările într-o scrisoare adresată Înaltului Reprezentant Kaja Kallas și consultată de Euronews.
„Dar trebuie să ne asigurăm, de asemenea, că această cultură a consensului favorizează acțiunea comună, în loc să o împiedice – altfel, vom avea legitimitate, dar nu și putere.”
Austria, Danemarca, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Țările de Jos, România, Spania și Suedia au semnat scrisoarea. Germania, cel mai mare stat membru, a condus apelurile la reformarea politicii externe a Uniunii.
„Acțiunea externă a Uniunii se confruntă cu un peisaj fundamental schimbat, marcat de concurența strategică, instabilitate crescândă și încercări de a submina ordinea internațională bazată pe norme”, scriu acestea în document, trimis și statelor membre care nu l-au semnat.
„În acest context, capacitatea Uniunii de a-și apăra valorile și interesele depinde de măsura în care aceasta poate să-și mobilizeze rapid și eficient ponderea politică, economică și diplomatică colectivă.”
Conform normelor UE, politica externă este reglementată strict prin unanimitate, ceea ce înseamnă că o singură țară poate, în orice moment, să blocheze acțiunile celorlalte 26 de state membre.
MADRID
Partidul Socialist al prim-ministrului spaniol Pedro Sánchez pierde sprijinul electoratului în perspectiva alegerilor de anul viitor, potrivit unui prim sondaj de opinie publicat de când guvernul s-a confruntat cu o criză majoră a migrației în orașul Ceuta.
Partidul Socialist, cunoscut sub numele de PSOE, ar obține 101 de mandate, cu 25,4% din voturi, dacă alegerile ar avea loc astăzi, adică cu 20 mai puține decât deține în prezent, potrivit unui sondaj Sigma Dos publicat luni de ziarul El Mundo, precizează Bloomberg.
Partidul Popular, de orientare conservatoare, ar urca la 143 de locuri, față de cele 137 câștigate în 2023, în timp ce partidul de extremă dreapta Vox aproape că și-ar dubla numărul de locuri, ajungând la 61, față de 33.
Guvernul se confruntă în continuare cu consecințele crizei din exclava spaniolă Ceuta din Africa de Nord, după ce aproximativ 80.000 de persoane au trecut ilegal granița din Maroc în ultima săptămână a lunii iulie. Deși majoritatea migranților s-au întors în primele câteva zile, mii dintre ei rămân în oraș.
VARȘOVIA
În urma unui incendiu izbucnit la o unitate aparținând WB Electronics, cel mai mare producător de drone din UE, procurorii polonezi au deschis o anchetă privind suspiciunile că incidentul ar fi fost o „infracțiune de natură teroristă” comisă cu „participarea serviciilor de informații străine”, relatează Notes from Poland.
Puțin după miezul nopții, pe 31 august, a izbucnit un incendiu în depozitele fabricii WB Electronics din orașul Skarżysko-Kamienna. Unitatea este utilizată pentru producerea de componente pentru drone furnizate, printre altele, forțelor armate poloneze și ucrainene. Incendiul a fost stins rapid, fără a se înregistra victime.
Au apărut imediat speculații potrivit cărora incendiul ar fi putut fi provocat în mod deliberat. Polonia a fost ținta principală în Europa a activităților de sabotaj desfășurate de agenți care acționează în numele Rusiei.
Deși autoritățile poloneze au refuzat inițial să speculeze asupra cauzei incendiului, sediul poliției județene din orașul vecin Kielce a confirmat că, în jurul miezului nopții, s-a declanșat o alarmă de efracție în zonă. La sosirea serviciilor de urgență, acestea au confirmat că izbucnise un incendiu.
BELGRAD
La mai mult de o lună după ce flăcările au devastat rezervația Deliblatska Pescara din Serbia, silvicultorii se confruntă cu alegeri dificile în timp ce elaborează planuri pentru refacerea dunelor și a pădurilor sale unice, pentru a le oferi o șansă mai bună de a face față viitoarelor incendii forestiere.
O dilemă fundamentală — ce să păstreze și ce să înlocuiască într-o zonă care încă mai fumegă, unde incendiile forestiere erau rare în trecut, dar care se preconizează că vor deveni mai frecvente odată cu ravagiile provocate de încălzirea globală.
Schimbările, atunci când vor avea loc, vor dura ani de zile până se vor stabiliza, a declarat Jovana Devetakovic, conferențiar la Facultatea de Silvicultură a Universității din Belgrad.
„În primii 15, 20 sau chiar 25 de ani, probabil că zona nu va arăta ca o pădure — va arăta ca o zonă cu tufișuri joase”, a declarat ea pentru Reuters.
Evaluarea pagubelor reprezintă, în sine, o muncă de un an, a spus ea. Apoi va urma îndepărtarea materialului distrus, inclusiv a copacilor pe jumătate arși sau slăbiți — un proces foarte gradual, pentru a se asigura că nu alimentează noi incendii sau nu creează medii propice pentru gândacii de scoarță care amenință pădurile sănătoase.
Apoi urmează deciziile privind ce să se replanteze: mesteacănul, plopul, frasinul și stejarul ar putea înlocui coniferele foarte inflamabile din rezervația situată la aproximativ 80 km de capitala Belgrad.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
