Skip to content
Politică

UPDATE Ultima șansă a lui Dragnea de a scăpa de condamnarea din procesul angajărilor fictive se joacă la CCR. Curtea a amânat decizia pentru joi

ccr.ro

UPDATE Curtea Constituțională a amânat pentru joi decizia privind completurile de 3 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție. 

După ce l-a pus la zid pe Tudorel Toader pentru că „a păcălit tot PSD-ul” și nu a dat ordonanțele de Urgență pe Codurile penale și contestația în anulare, Liviu Dragnea are totuși un colac de salvare – Curtea Constituțională. La această oră, CCR judecă sesizarea lui Florin Iordache privind completurile specializate în corupție de la instanța supremă. O decizie favorabilă a CCR l-ar putea scăpa de condamnare pe liderul PSD. Iordache a susținut, în fața CCR, că Înalta Curte a refuzat să aplice legea și să constituie completuri specializate pe corupție, în timp ce șefa instanței supreme, Cristina Tarcea, a spus că toate completurile au fost specializate în corupție și că este uimită de „ușurința cu care se aruncă vorbe grele la adresa ICCJ”.

Vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, cel care a făcut sesizarea la CCR, și președintele instanței supreme, Cristina Tarcea, și-au susținut punctele de vedere în fața judecătorilor constițuționali.

UPDATE 11.07 Ședința publică s-a încheiat

UPDATE 11.05 Judecătorul Petre Lăzăroiu, întrebare pentru Tarcea: Art 29, alin.1 din Legea 78 mai (n.r. – privind constituirea completurilor specializate în prima instanță) este în vigoare?

Cristina Tarcea:

  • De-a lungul timpului, la toate instanțele s-a pus această întrebare. Vă răspund ca judecătorul Cristina Tarcea: din punctul meu de vedere, nu mai este în vigoare. Este o abrogare implicită. Cred că problema caducității acestor dispoziții s-a născut de la intrarea în vigoare a Legii 247.
  • Mă uimește ușurința cu care se aruncă cu vorbe grele la adresa ICCJ. Spunea domnul vicepreședinte al Camerei Deputaților că a studiat materialele trimise de noi aseară. Mă îndoiesc.

UPDATE 11.00 Florin Iordache: Cred că lucrurile sunt evidente, de-a lungul timpului ICCJ a perpetuat o sfidare a Parlamentului, a încălcat statul de drept

  • Respectarea legii trebuie să plece și de la Înalta Curte

UPDATE 10.40 Cristina Tarcea: Sesizarea a fost făcută cu încălcarea voinţei Curţii Constituţionale

 

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a spus în fața judecătorilor CCR că vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a formulat sesizarea în cazul completurilor specializate cu încălcarea voinţei Curţii Constituţionale, care a stabilit anterior, cu referire la funcţia de prim-ministru, că atribuţiile constituţionale nu pot fi delegate.

Principalale declarații:

  • Această sesizare a fost făcută cu încălcarea voinţei Curţii Constituţionale, care prin decizia numărul 538 din 2018 (…), a statuat că atribuţiile constituţionale ale prim-ministrului, întemeiate pe ideea de reprezentare a Guvernului, nu pot fi delegate.
  • Nu văd niciun argument pentru care prim-ministrul, în calitate de reprezentant al Guvernului, nu îşi poate delega atribuţiile constituţionale, iar preşedintele Camerei Deputaţilor, în calitate de reprezentant al Camerei Deputaţilor, poate face o asemenea delegare.
  • În decizia invocată, CCR a decis că printre atributele care nu pot fi delegate de către prim-ministru sunt şi acelea de sesizare a Curţii Constituţionale cu un conflict juridic de natură constituţională.
  • La instanța supremă toți judecătorii sunt specializați în fapte de corupție, în virtutea legii.
  • S-au emis mai multe ordine prin care toți judecătorii au beneficiat de acel spor de 40% (pentru judecarea faptelor de corupție – n.r.). În expunerea de motive se spunea că toți judecătorii sunt specializați în fapte de corupție și toate completurile sunt specializate.
  • În fiecare an, începând cu 2005, toate completurile de la secția penală au fost specializate în fapte de corupție.
  • Din 2006, se poate vedea în ECRIS, toate completurile au fost configurate ca având cauze de corupție și cele prevăzute de Legea 78/2000. Toți președinții secțiilor penale și-au configurat aceste completuri ca fiind specializate în fapte de corupție.
  • Aș vrea să vă mai spun că prin acest conflict ni se cere să încălcăm propria noastră jurisprudență – două decizii ale completurilor de 5 în care s-a invocat exact această problemă.
  • Înalta Curte nu a încălcat dispozițiile legale, toate completurile au fost specializate în materie de corupție.
  • Nu pot să subliniez că începând cu 2011 a fost garantat dreptul la un proces echitabil prin repartizarea aleatorie a dosarelor. Ni se cere acum să renunțăm la repartizarea aleatorie? Ni se cere acum să punem cu mâna judecătorii din completurile specializate?

UPDATE 10.30 Florin Iordache: Prin refuzul de a constitui completurile specializate, instanța supremă „se situează în afara legii”

 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000, a afirmat vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, în faţa plenului Curţii Constituţionale a României, care discută sesizarea.

 

El a susținut că sunt îndeplinite „condiţiile de formă şi de fond” privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională în acest caz și că, prin refuzul de a constitui completurile specializate, instanța supremă „se situează în afara legii”.

 

Principalale declarații:

  • Vă solicit să constatați că sunt îndeplinite condițiile legale pentru constatarea conflictului. Să transmiteți calea de urmat ulterior.
  • Această cerere e admisibilă pentru că există o situație conflictuală generată de depășirea competențelor constituționale de către cea dintâi. Conflictul este evident prin refuzul de aplicare a legii de către ICCJ. Dacă în forma inițială era facultativă constituirea completurilor specializate, ulterior constituirea lor a devenit obligatorie.
  • În cadrul speței penale a ICCJ nu au fost constituite complete specializate, ceea ce generează violarea principiului separației puterii și a dreptului la un proces legal. Situația a generat un conflict juridic de natură constituțională care poate fi judecat numai de CCR”, le-a spus Iordache judecătorilor CCR.
  • Aceste completuri specializate se constituie la toate instanțele, iar după modificarea legii, Înalta Curte era obligată să constituie astfel de completuri.
  • ICCJ a ignorat legea, a ignorat propria decizie. În concluzie compunerea completurilor pentru cazurile de corupție la ICCJ s-a făcut prin ignorarea legii, cu nesocotirea art 1 din Constituție care consacră valorile statului român, statul de drept și principiul separației puterilor în stat.
  • ICCJ își arogă drepturi a căror gravitate se răsfrânge în modul judecării cauzelor, în sensul neasigurării imparțialității în instanțele de judecată”, a mai susținut Iordache.

——————————–

După ce Tudorel Toader pare că a rezistat presiunilor PSD de a da ordonanțele de urgență cu dedicație pentru Liviu Dragnea – pentru modificarea Codurilor penale și contestația în anulare pe decizii definitive ale instanței supreme – liderul PSD își joacă ultima carte la Curtea Constituțională.

CCR a fost sesizată prin Florin Iordache, pe care Liviu Dragnea l-a lăsat pentru o săptămână președinte la Camera Deputaților. Această contestație se judecă miercuri la Curte, iar peste câteva zile, adică în 15 aprilie, este ultimul termen în procesul lui Dragnea. După această dată, instanța rămâne în pronunțare, adică sentința definitivă ar urma să fie dată cel târziu în luna mai.

Prin urmare, decizia Curții Constituționale este capitală pentru Liviu Dragnea – sentința în procesul angajărilor fictive în care șeful PSD a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și 6 luni cu executare ar putea fi desființată, dosarul reluat de la zero, iar între timp faptele se pot prescrie.

Motivele invocate în sesizare 

În sesizarea depusă la CCR, este invocat un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) pe Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, pe tema completurilor specializate.

Mai exact, Iordache susține în sesizare că toate procesele de corupție din prima instanță de la Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi trebuit judecate de completuri specializate în fapte de corupție. Este invocat articolul 29, alineatul (1) din Legea 78/2000: „Pentru judecarea în prima instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie completuri specializate”.

Aceleași argumente, folosite de avocații lui Dragnea pentru anularea sentinței de condamnare

Aceleași argumente sunt folosite și de avocații lui Liviu Dragnea în procesul angajărilor fictive, în care liderul PSD a fost condamnat de un complet de 3 judecători de la ICCJ la trei ani și jumătate de închisoare.

În documentele depuse la instanța supremă și consultate de HotNews.ro, avocații lui Liviu Dragnea au invocat o nulitate absolută, spunând că sentința a fost pronunțată de un complet penal obișnuit, ci nu de un complet specializat pentru judecarea cauzelor de corupție, așa cum prevede Legea 78/2000.

Avocații solicită desființarea sentințelor penale din 21 iunie 2018 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în acest dosar și rejudecarea cauzei de către un complet specializat pentru judecarea cauzelor de corupție.

„Fiind vorba de o normă de organizare judecătorească obligatorie, iar nu supletivă, judecarea cauzei în prima instanța trebuia să aibă loc în fața unui complet specializat pentru cauzele de corupție”, se arată în documentele depuse în instanță de avocați.

Consecințele deciziei CCR

O decizie prin care CCR ar constata un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) pe Legea 78/2000 ar putea însemna reluarea de la zero a procesului angajărilor fictive și prescrierea faptelor. Dragnea este acuzat că, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman, ar fi dat ordin subalternilor ca două secretare de la PSD să fie angajate la Direcția pentru Protecția Copilului și să ia salariu, deși nu mergeau la serviciu, ci lucrau la PSD. O astfel de hotărâre a CCR ar putea însemna rejudecarea a sute de dosare.

Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean spune că o astfel de decizie a Curții Constituționale ar arunca în aer toate dosarele de corupție de la completurile de 3 ale instanței supreme.

„Ar fi mai cinstit să dea legea amnistiei, măcar să știm o treabă. Asta se urmărește, nu îi interesează pe ei completul de 3, că e specializat sau nu. Vor să scape. Este o amnistie mascată. Tot ce s-a judecat în materie de corupție, dacă nu a fost judecat de complete specializate, s-ar rejudeca”, a declarat fostul președinte al CCR.

El consideră că tema completurilor specializate de la instanța supremă nu poate reprezenta, în niciun caz, conflict juridic de natură constituțională între Parlament și instanța supremă. „Din practica CCR, până în 2018, nu este conflict juridic pentru că CCR a stabilit clar ce înseamnă acest conflict: atunci când o autoritate a statului refuză să-și îndeplinescă o atribuție prevăzută de lege sau privește o atribuție care aparține altei autorități. În general, conflict juridic de natură constituțională poate exista între Parlament și Guvern, Guvern și președinte. Orice judecător mai poate încălca legea, dar asta nu e conflict juridic, conflict este între instituțiile fundamentale ale statului”, argumentează Zegrean.

Șefa instanței supreme, Cristina Tarcea, spune că acest demers este „o presiune asupra instanțelor de judecată și o imixtiune inacceptabilă în actul de justiție”. „Eu am intuit de la sfârșitul anului trecut că va urmă un atac și pe completurile de trei. (…) Mă mir chiar de ce a întârziat atât de mult, dar atacul inițial a plecat pe completurile de trei la modul general și, probabil, le-a mai trebuit un pic de timp că să realizeze că de fapt completurile de trei sunt legal constituite, dar au probleme anumite completuri de trei judecători”, afirma șefa Înaltei Curți, pentru Realitatea TV.

Ea spunea că sesizarea la CCR vizează toate completurile de trei judecători în perioada 2003-2019, „deci îi ajută pe toți cei care au fost judecați de un complet de trei judecători”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *