Skip to content
Coronavirus

Un an de la debutul epidemiei de coronavirus în Europa. Principalele lecții învățate

Inquam Photos/Octav Ganea
" "

Zilele acestea s-a împlinit un an de când epidemia de coronavirus a cuprins Europa. La 31 ianuarie 2020, guvernul de la Roma anunța că în Italia se înregistrează două cazuri de Covid-19 la doi turiști chinezi. Ulterior Italia a devenit unul dintre principalele focare din Europa. Deși cazurile au fost raportate în ianuarie, luna februarie a anului 2020 a devenit una cu adevărat marcantă pentru evoluția epidemiei de coronavirus din Europa.

Principalele lecții ale epidemiei

Libertatea individuală a fost prima afectată de pandemie. Au fost 12 luni în care locuitorii continentului şi-au dat seama, treptat, de multitudinea de constrângeri ce afectează acţiunea individuală. Pandemia a demonstrat că granițele dintre state încă contează. În ciuda faptului că în interiorul Uniunii Europene cetățenii puteau călători liber, după apariția pandemiei testul de coronavirus a devenit un nou pașaport, necesar pentru a putea călători dintr-o țară în alta. Am văzut și limitele libertății de mișcare, aceasta facilitând în egală măsură răspândirea mai rapidă a virusului.

" "
" "

Statele europene au adoptata tactici diferite în încercarea lor de a combate epidemia. Unele au restricționat drastic libertatea de mișcare, izolând populația în case în speranța diminuării transmiterii virusului. Altele dimpotrivă au adoptat o tactică de ‘imunizare de turmă’, sperând că astfel vor putea eluda efectele dramatice ale stopării economiei.

Pandemia a afectat în mod direct o mare parte dintre angajații care desfășurau o muncă fizică. Izolarea la domiciliu s-a tradus de multe ori în final prin pierderea locului de muncă. Treptat constrângerile la care au fost supuși europenii s-au transformat în nemulțumiri. Pe fondul acestor nemulțumiri au început să apară și să se disemineze într-un mod alarmant teorii conspiraționiste, alimentate de troli în mediul online. Teoriile conspirației s-au impus de multe ori în fața explicațiilor oferite de guvernele naționale, acest lucru fiind susținut de două tendințe simultane: slăbirea încrederii în autorități și potențialul comunicării online. În online teoria conspirației se propaga cu viteză pe măsură ce tot mai mulți oameni preferau să folosească acest mediu ca mijloc de comunicare. Lipsit momentan de numeroase prevederi legale online-ul a devenit și un mediu în care, de multe ori sub protecția anonimatului, pot fi propagate conspirațiile. Nimeni nu are monopolul comunicării în mediul online, iar deținătorii rețelelor de socializare nu au reglementat pe deplin acest mediu.

Pandemia a mai arătat în fine și care sunt limitele sistemelor naționale de sănătate. Un sistem național de sănătate ca cel al Italiei a fost pus la pământ în câteva săptămâni de avalanșa de cazuri de coronavirus. La fel și cel spaniol. Capacitatea statelor de a ține în frâu pandemia a fost direct proporțională cu eficiența sistemelor lor medicale. În final pandemia s-a răspândit în toate statele membre UE, dar diferența dintre sistemele naționale de sănătate a făcut ca pandemia să afecteze un segment mai larg sau mai îngust al populației. Eficiența guvernelor naționale a fost așadar și ea direct proporțională cu eficiența sistemelor naționale de sănătate.

La un an de la debutul pandemiei în Europa avem un vaccin anti-Covid însă guvernele naționale se confruntă cu aceleași piedici. Proliferarea teoriilor conspiraționiste, coroborată cu neîncrederea în guvernele naționale diminuează din eficiența acestei descoperiri științifice. Epidemia face în continuare ravagii, iar guvernele statelor UE mai au mult de făcut până să poată declara la unison că pandemia a fost în sfârșit învinsă.

" "

1 comentariu la “Un an de la debutul epidemiei de coronavirus în Europa. Principalele lecții învățate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *