Skip to content
Coronavirus

Un an de pandemie: cât am plătit și cât vom mai plăti. De ce nu trebuie să ne așteptăm la reveniri spectaculoase

Inquam Photos / Octav Ganea

În urmă cu un an de zile, România se confrunta pentru prima dată cu pandemia coronavirus, iar costurile umane și financiare au fost imense pentru țara noastră, chiar dacă nu am avut nici variantele agresive ale virusului și nici măsurile de restricție atât de dure impuse în Europa de Vest, în țări precum Italia, Spania sau Germania. Factura pentru această pandemie, după doar primul an, este uriașă, ținând cont că România a încercat să-și mențină deschisă economia, iar sprijinul financiar s-a văzut foarte puțin.

PIB-ul României a scăzut cu 3,9%, în 2020, iar acest lucru e o veste parțial bună. Cea mai mare scădere, România a înregistrat-o în trimestrul II din 2020, la începutul pandemiei, atunci când s-a impus singurul lockdown în țara noastră. Un lockdown care a însemnat o scădere de 12% față de aceeași perioadă din 2019. Dacă în țara noastră s-ar fi impus măsurile de restricție impuse în Europa de Vest, astăzi scăderea PIB-ului ar fi fost cel puțin dublă. Dar după trimestrul II, când Guvernul a văzut impactul uriaș al măsurilor de restricție, economia României a încercat să funcționeze în termeni aproape normali, mai ales în vară când tot litoralul era ocupat. De la -12%, PIB-ul țării a ajuns la -3,9% la sfârșit de 2020.

Dar mult mai dăunător pentru economie este deficitul bugetar de 9,79%, înregistrat în 2020, ceea ce înseamnă 101,9 miliarde de lei. Deficitul bugetar duce întotdeauna la o reducere a cheltuielilor statului, care, de cele mai multe ori, se traduce prin înghețarea salariilor/veniturilor, reduceri de salarii, reducerea numărului de angajați la stat sau creșteri de taxe. Încă de la început de 2021, România a resimțit efectele deficitului bugetar și multe venituri au fost înghețate, multe creșteri de salarii/pensii au fost amânate, iar mai multe companii ale statului ar trebui să-și reducă numărul de angajați, printre ele Poșta Română sau Tarom. Marea problemă pentru deficitul bugetar e aceea că Guvernul n-a avut un pachet de ajutoare de stat îndreptate direct spre cetățeni sau companii. Chiar dacă nu era pandemia, România ar fi avut oricum un deficit de circa 4-5% din PIB. Guvernul estima pentru 2020, atunci când a făcut bugetul la sfârșit de 2019, un deficit de 3,59%, dar într-un an electoral, ar fi crescut peste această limită.

Găuri negre” finanțate de Guvern

În privința locurile de muncă, Ministerul Muncii ne-a spus că doi din zece români au fost în șomaj tehnic în 2020, ceea ce înseamnă 20% din numărul total de muncitori înregistrați oficial. Dar statistica Ministerului Muncii nu include și numărul de muncitori care lucrează la negru sau muncitorii care lucrau în străinătate. Iarăși spre sfârșit de an, rata șomajului în România a scăzut de 5,3%, cât era în august 2020, la 4,9% în luna decembrie, semn că țara noastră n-a avut un lockdown. Circa 1,4 milioane de români lucrează la negru și aceștia nu sunt încadrați în statistici, și nici nu au primit niciun fel de ajutor din partea Guvernului în plină pandemie.

Marele risc pentru economia este abia în 2021, când multe companii vor resimți efectele pierderilor din 2020. O cercetare a specialiștilor arată că circa 60.000 de companii se află sub riscul restructurării în 2021, ceea ce va duce cu siguranță la concedieri.

O parte dintre aceste companii ar fi intrat în insolvență și în condiții normale. Guvernul va trebui să evite să arunce banii în aceste „găuri negre” și să-și îndrepte ajutoarele doar către acele companii care se pot dezvolta în următorii ani și pot oferi noi locuri de muncă. Altfel, dacă finanțăm aceste „găuri negre”, care oricum sunt sortite falimentului sau care nu vor crește deloc, vom face doar o risipă de bani publici. Momentan, schemele de ajutor nu au astfel de criterii de dezvoltare și nu putem anticipa dacă ajutoarele vor fi utile sau nu. Dacă tot vrem să investim bani în economie, atunci trebuie să avem un plan pentru reorganizarea întregii economii și să ne îndreptăm atenția spre domeniile ce reprezintă viitorul.

Sursa foto: startupcafe.ro

Dar ajutoarele de stat, oferite de guvern IMM-urilor pentru a supraviețui în anul pandemiei, au fost foarte puține și au venit foarte greu, abia la sfârșit de 2020. S-au plătit circa 240 de milioane de Euro, către 19.776 de beneficiari, până la 12 februarie 2021, potrivit unei analize economice. În condițiile în care Guvernul României anunța un fond de 1,485 de miliarde de Euro. Marea întârziere a bugetului pe 2021, mai bine de trei luni, a îngreunat și plățile către IMM-uri. Foarte mulți beneficiari s-au înregistrat la Măsura 3, care presupune granturi de investiții între 50.000 și 200.000 Euro. Doar că noul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, a depus o plângere la DNA pentru o posibilă fraudă la Măsura 3. În cazul în care procurorii vor descoperi ilegalități, această finanțare ar risca să fie blocată complet.

Acest ajutor oferit de Guvernul României implică și o contribuție din partea beneficiarilor. Miliardul de Euro promis inițial în 2020 era în realitate de doar 885 de milioane de Euro fonduri nerambursabile, iar diferența reprezenta contribuția beneficiarilor. Ulterior, Guvernul a crescut fondul la 1,485 miliarde Euro nerambursabili. În cazul în care multe companii nu au mai avut încasări, le-a fost imposibil să acceseze această finanțare. Ajutorul oferit de Guvern funcționează doar pentru companiile care aveau deja un fond de investiții sau lichidități în cont.

Marea provocare pentru Guvernul României, în prezent, este campania de vaccinare, deoarece fiecare lună de întârziere va împiedica țara noastră să recupereze consumul. Următorul pas este salvarea economiei și a locurilor de muncă, atât în mediul privat, cât și în instituțiile statului. Datoria publică a României a ajuns la 47% din PIB, pe parcursul anului 2020. Pentru anul 2021, România își propune un deficit bugetar de 7,16%, ceea ce înseamnă că datoria publică va continua să crească.

Pe termen lung, nu ne putem aștepta la o revenire spectaculoasă, ci vor urma ani în care vom plăti toate datoriile făcute în această perioadă. Datorii care ar putea să se răsfrângă atât asupra sistemului de sănătate, cât și asupra sistemului de pensii, prin privatizări masive dorite de USRPLUS, partid aflat la guvernare.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *