Skip to content
Politică

Un an dificil pentru guvernare. Care vor fi prioritățile președintelui și ale premierului în 2021

Inquam Photos / Octav Ganea

Debutul noului an aduce cu sine o serie de speranțe în ceea ce privește direcția în care se va îndrepta țara. Toată lumea speră de pildă că autoritățile vor reuși să elimine sau cel puțin să diminueze din efectele crizei generate de epidemia de coronavirus, lungă în acest moment de aproape un an. Care vor fi însă prioritățile primilor doi oameni din stat, președintele și premierul, în anul 2021?

Președintele Iohannis

Klaus Iohannis intră în al șaptelea an de când se află la Cotroceni. Primul mandat al președintelui a fost unul de tatonare. Iohannis nu a riscat foarte mult, așa cum era de așteptat, pentru că viza realegerea. Acum președintele nu mai are acest gând de vreme ce Constituția îi interzice să mai candideze pentru un nou mandat. Pentru președinte, anul 2020 a fost unul dificil în care a pierdut mai multe bătălii. Pandemia de coronavirus i-a dat planurile peste cap iar alegerile anticipate la care visa în urmă cu un an nu au mai avut loc. Fără anticipate și cu o epidemie care creștea în proporții de la o zi la alta, Iohannis a trebuit să amâne ambițiosul său proiect privind reforma constituțională. Totuși, anul 2021 ar putea însemna debutul acestor planuri ale președintelui. După faza a treia a vaccinării care va demara cel mai probabil în primăvară, Iohannis va putea să își impună treptat agenda, ajutat de faptul că PNL controlează acum atât Guvernul cât și Parlamentul într-o alianță cu UDMR și USR-PLUS. Lunga perioadă de coabitare a luat sfârșit iar acesta reprezintă un moment oportun pentru Iohannis.

Pe plan extern, Iohannis va trebui să construiască o relație cu noua administrație de la Washington. Este greu de crezut că vom mai asista la o vizită oficială în Statele Unite așa cum s-a petrecut în timpul administrației republicane însă relațiile cu noua administrație democrată trebuie să rămână solide, ținând cont de faptul că Statele Unite rămân principalul partener strategic al României în zonă. Strângerea legăturilor cu R. Moldova ar putea reprezenta un alt punct pe agenda președintelui. Deja semne în această direcție există, dat fiind faptul că România va dona numeroase doze de vaccin anti-Covid autorităților de la Chișinău. România are după mult timp un partener solid de dialog peste Prut, Maia Sandu fiind practic pe aceeași pagină cu administrația de la București. Totodată, Uniunea Europeană va începe treptat reconstrucția post-Covid. Iohannis nu trebuie să uite faptul că Comisia Europeană are o agendă de îndeplinit, iar pandemia nu a făcut ca această agendă să dispară. UE va fi preocupată în special cu reconstrucția post-Covid, însă nu ar fi exclus să demareze în paralel implementarea treptată a unor măsuri privind Pactul Ecologic European mai ales că acum europenii au un partener în acest sens în noua administrație democrată de peste Ocean. Așadar Iohannis trebuie să joace ca de obicei un joc pe două niveluri: unul intern, altul extern.

Premierul Cîțu

Cum în sistemul politic din România puterea executivă este bicefală, nu putem vorbi doar despre planurile președintelui Iohannis. Trebuie așadar să le includem și pe cele ale premierului Cîțu. Șansele sunt să vedem însă o aliniere aproape perfectă între planurile lui Iohannis și cele ale premierului Cîțu. Ambii provin din PNL și nu ar fi exclus să revenim la o relație de subordonare a premierului în fața președintelui, similară celei din cuplul Băsescu – Boc. Gestionarea epidemiei, a campaniei de vaccinare și reconstrucția post-Covid vor reprezenta prioritățile premierului pe plan intern. Bugetul pe anul 2021 va reprezenta, așa cum am arătat și AICI, primul test major al premierului. Reglarea economiei și asigurarea unei predictibilități economice va reprezenta un alt punct pe agenda premierului, mai ales că, să nu uităm, Florin Cîțu a deținut anterior și portofoliul Finanțelor Publice.

Premierul are acum și șansa de a implementa o reformă administrativă, mult trâmbițată în perioada de opoziție a PNL. Este clar că guvernul va trebui să plafoneze unele salarii și va trebui să își reducă uriașul aparat bugetar pentru a reporni economia. Premierul Cîțu va avea așadar de luat câteva decizii importante în anul 2021.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *