Unul dintre principalii consilieri în domeniul securităţii ai lui Donald Trump, Keith Kellogg, anunţă că va exercita presiuni în vederea unor schimbări importante în NATO, în cazul în care miliardarul revine la Casa Albă. şi anume pierderea apărării colective împotriva unor atacuri din afară, prevăzută de Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, de către unii membri ai Alianţei Nord-Atlantice, relatează Reuters.
În cazul în care unul dintre cele 31 de state membre NATO nu alocă 2% din PIB apărării, aşa cum s-a convenit, general-locotenentul în regragere Keith Kellogg, un fostul şef de cabinet al fostului şef al Consiliului Securităţii Naţionale (NSC), a declarat marţi Reuters că va susţine retragerea apărării comune a acestei ţări în baza Articolului 5.
Articolul 5 prevede că un atac împotriva unui membru al blocului militar, cu sediul în Europa, este un atac împotriva tuturor membrilor, care vor apăra statul membru atacat. Fără această garanţie, un stat membru nu va fi ajutat de către ceilalţi membri.
”De unde vin eu, alianţele contează”, declară Kellogg, care a fost consilierul în probleme de securitate naţională al vicepreşedintelui Mike Pence.
”Dar dacă eşti membru al unei alianţe, contribuie la alianţă, fii parte a alianţei”, a subliniat el.
Donald Trump a fost atacat de către preşedintele american Joe Biden şi de oficiali de rang înalt din Occident după ce a declarat în weekend că nu va apăra membri ai NATO care nu cheltuiesc suficient cu apărarea şi că va încuraja Rusia să-i atace.
Kellogg a refuzat să spună dacă a discutat despre propunerea sa cu Trump – care este aproape să obţină învestirea Partidului Republican în vederea alegerilor prezidenţiale de la 5 noiembrie -, însă a precizat că au discutat frecvent despre viitorul NATO.
Kellogg anunţă că, în cazul în care Trump obţine o victorie în alegerile prezidenţiale, va sugera să se organizeze un summit NATO în iunie 2025 pe tema viitorului Alianţei.
NATO ar putea deveni astfel o ”alianţă cu mai multe viteze”, în care unii membri se bucură de apărare în funcţie de felul în care respectă articolele care fondează Alianţa.
Contactată de Reuters, campania lui Trump nu a comentat, însă a anunţat că Kellogg ar putea juca un rol într-o eventuală administraţie a acestuioa.
Trump şi aliaţii săi au semnalat tot mai insistent că vor să revizuiască angajamentul Statelor Unite în NATO şi se plâng de faptul că membrii europeni ai Alianţei nu-şi plăteasc partea.
În afară de pierderea garanţiilor Articolului 5, Kellogg are în vedere şi sanţciuni mai puţine dure, de exemplu pierderea accesului la formări sau la împărtăşirea echipamentului.
Statele membre NATO trebuie să se simtă libere să se retragă din NATO, subliniază el.
”Dacă preşedintele trump este reales, voi da tuturor ceea ce numim un ordin de avertisment. Probabil că voi spune că ne îndreptăm în această direcţie, pentru a le da timp să se pregătească, astfel încât să discutăm în iunie”, a declarat el.
”Cred că este o conversaţie foarte adultă de purtat şi este una dintre multele conversaţii în securitatea naţională care trebuie să fie purtate”, a adăugat el.
GARANŢII NATO NEAUTOMATE
Kellogg apreciază că, dacă nu este respectat Articolul 3 al Tratatului, garanţiile prevăzute de Articolul 5 nu se produc automat.
Articolul 3 prevede ca statele membre NATO să depună eforturi adecvate pentru a-şi dezvolta capacităţile individuale de apărare.
Articolul 3 nu prevede ca statele membre să aloce 2% din PIB apărării, însă acestea s-au angajat la summitul NATO din Ţara Galilor, în 2014, să atingă acest nivel în decurs de zece ani.
Potrivit unor estimări NATO din iulie, 11 dintre cele 31 de state membre urmau să atingă această ţintă în 2023 – inclusiv Statele Unite, regatul Unit şi mai multe ţări din Europa de Est situate în apropierea Rusiei.
”Toată lumea înţelege Articolul 5 – un atac împotriva unuia este un atac împotriva tutiror – însă ei uită toate celelalte articole de dedesubt sau de deasupra”, declară Kellogg.
”Unul dintre ele este Articolul 3”, a adăugat el.
În decembrie, Robert O’Brien, consilierul în probleme de securitate naţională al lui Trump în perioada 2019-2021, care continuă să discute probleme de politică externă cu miliardarul, declara Reuters că impunerea unor tarife comerciale statelor membre NATO, în cazul în care nu cheltuiesc cel puţin 2% din PIB cu apărarea, ar urma să ajungă pe masă într-un eventual al doilea mandat al lui Trump.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
