Politologul Radu Albu Comănescu, lector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și director-adjunct al Biroului pentru Relaţii Internaţionale al Facultăţii de Studii Europene, explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, cum ar putea decurge negocierile pentru Ucraina și când s-ar putea semna pacea mult așteptată.
Din start, el vorbește despre diferența care ar trebui făcută între negocierile din perioada de început a războiului și cele din prezent. În prima parte ar fi vorba despre negocieri neoficiale sau cel mult semioficiale, dar lucrurile sunt pe cale să se schimbe.
„Părerea mea este că va trebui să facem diferența între negocierile din perioada de început a războiului și cele din ultima perioadă. Primele s-au purtat neștiind comportamentul celor doi actori pe teren și atunci, evident, negocierile aveau un conținut ridicat de mediere. Mai cu seamă cele din septembrie 2022, când administrația Biden se temea că Rusia ar putea folosi o armă nucleară tactică. Discuțiile de atunci au avut ca scop să prevină folosirea armelor nucleare, într-un conflict în care Europa ar fi plătit un preț extraordinar de mare. Ulterior, după ce s-a văzut că liniile roșii trasate de Rusia nu corespund acelor fantasme sau proiecții occidentale care aveau în prim plan sentimentul că Rusia va folosi armele nucleare, din acest moment avem de-a face cu o schimbare de conținut și probabil și o raportare diferită la Rusia. Asta înseamnă că dacă anterior discuțiile și medierea aveau ca scop principal reducerea agresivității Rusiei, de acum negocierile, așa cum se pare că deja au început, vin deja cu un conținut, cu o structurare pe puncte care să convină celor două părți”, spune profesorul clujean.
„Iată de ce aș face în primul rând o deosebire între negocierile care au avut loc, într-adevăr, mai puțin pe canalele oficiale și cele care implică delegații oficiale. Și îmi aduc aminte de o delegație a celor de la Council on Foreign Affairs american, condus de Richard Haas, care au avut loc undeva prin sfârșitului 2022. Acei diplomați americani s-au dus să negocieze cu Rusia cu titlul personal. Exact la fel cum s-a negociat la Oslo pe tratatul de pace între israelieni și palestinieni, pornind deci din sfera privată, ca apoi să fie susținut de organele, de stat. O asemenea deplasare era menită să arate că există canale de comunicare, că ostilitatea nu este atât de mare și că, evident, posibilitatea de a găsi un punct comun sau mai ales ceea ce se numea, sau ceea ce Sun Tzu numește podul auriu, retragere practic de salvarea onoarei pentru Rusia, putea fi găsit. Asta era atunci”, mai spune profesorul.
În cele ce urmează, administrația Trump pregătește negocieri importante cu cele două combatante, Rusia și Ucraina. Ar fi vorba în principiu despre discuții la o masă în trei, dar diplomații americani au și alte variante.
„Într-adevăr, Trump declarase că va încheia acest război în 24 de ore, ceea ce, bine, era o declarație mai degrabă metaforică. Anterior, perioada s-a întins la 100 de zile și apoi chiar la 6 luni. Aceste 100 de zile, 6 luni, au practic o structură, ca să spun așa, în spate, nu sunt vorbe goale, în sensul în care, pe această cronologie, s-a construit un plan de negociere care privește următoarele date”, explică expertul.
Discuțiile ar porni de la realitatea că Ucraina nu va deveni membru NATO, cel puțin în următoarele decenii. De altfel, acest lucru era cât se poate de clar și în timpul administrațiilor anterioare din SUA, pentru că nici măcar Joe Biden sau Barack Obama nu au avut niciun un moment în vedere acceptarea Ucrainei în alianță.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News