Skip to content
Politică

Un fost judecător taie elanul: CSM nu poate bloca la CCR ordonanța grațierii!

www.wall-street.ro

Un fost judecător le taie elanul celor care și-au făcut speranțe că ordonanța de urgență (OUG) a grațierii ar putea fi blocată la Curtea Constituțională a României (CCR) de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Este vorba despre avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și fost membru CSM.

CITIȚI ȘI: UPDATE CSM sesizează CCR/ Iohannis: Plec mulțumit de aici!

Într-un status postat miercuri pe Facebook, Neacșu amintește că a mai existat o speță similară în anul 2009, iar CCR a stabilit atunci că nu este nevoie de aviz din partea CSM decât în cazul legilor de organizare a justiției.

Mai mult: juristul atrage atenția că CSM, „nu poate fi transformat într-un organ consultativ al Parlamentului, autoritatea legiuitoare, fără a fi afectate valori constituţionale precum statul de drept sau principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale”.

Redăm mai jos postarea integrală a lui Adrian Toni Neacșu:

„Conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatile statului, determinat de lipsa avizului cerut CSM pentru modificarea codului penal si de procedura penala? O sa plagiez pe larg din motivarile Curtii Constitutionale de pana acum, ca sa nu fie nici o discutie.

Curtea Constitionala s-a pronuntat deja asupra acestui aspect inca din 2009, iar de atunci a facut-o in mod constant, stabilind ca avizul CSM trebuie solicitat de initiatorul actului normativ exclusiv atunci «cand este vorba despre actele normative care privesc în mod direct organizarea şi funcţionarea autorităţii judecătoreşti, precum modul de funcţionare al instanţelor, cariera magistraţilor, drepturile şi obligaţiile acestora etc., pentru a nu se ajunge la denaturarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii». Proiectele de legi care implică un aviz al Consiliului sunt cele precum actele normative privind statutul judecătorilor şi procurorilor (care cuprind dispoziţii referitoare la drepturile şi îndatoririle judecătorilor şi procurorilor, incompatibilităţi şi interdicţii, numirea, promovarea, suspendarea şi încetarea funcţiei de judecător sau procuror, delegarea, detaşarea şi transferul judecătorilor şi procurorilor, răspunderea acestora etc.), reglementat în prezent prin Legea nr. 303/2004, organizarea judiciară (instanţele judecătoreşti – organizare/competenţe/conducere, Ministerul Public – organizare/competenţe/conducere, organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii, compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor, bugetele instanţelor şi parchetelor etc.), reglementată în prezent prin Legea nr. 304/2004, sau organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul materiei în Legea nr. 317/2004.

Orice altă interpretare dată sintagmei «acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti» pentru care trebuie solicitat avizul, ar determina o extindere a competenţelor Consiliului Superior al Magistraturii care nu s-ar întemeia pe criterii clare şi previzibile, deci ar fi arbitrară. În măsura în care orice lege este susceptibilă a genera o situaţie conflictuală, care ar determina învestirea unei instanţe judecătoreşti cu soluţionarea litigiului, s-ar putea concluziona că toate actele normative «privesc activitatea autorităţii judecătoreşti».

Or, dincolo de lipsa de fundament logic şi juridic a unei astfel de interpretări, împrejurarea creată ar conduce la situaţia în care Consiliul Superior al Magistraturii ar îndeplini competenţe similare celor ale Consiliului Legislativ, care potrivit art. 79 alin. (1) din Constituţie «este un organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii», ceea ce este inadmisibil. Consiliul Superior al Magistraturii, ca parte componentă a autorităţii judecătoreşti, potrivit dispoziţiilor Legii fundamentale, cu rol de garant al independenţei justiţiei, nu poate fi transformat într-un organ consultativ al Parlamentului, autoritatea legiuitoare, fără a fi afectate valori constituţionale precum statul de drept sau principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *