Skip to content
Politică

Un institut al UE trage de urechi presa din România: Nu reușește să informeze corect!

radioiasi.ro

Un institut al Uniunii Europene trage de urechi presa din România, acuzând-o că nu reușește să informeze corect.

În România mass-media nu reușesc să-și îndeplinească principala responsabilitate de a informa publicul și acționează în mod repetat ca portavoce a unor interese comerciale și politice, încălcând normele jurnalistice de acuratețe, echilibru și informare completă, conform concluziilor raportului „Media Pluralism Monitor 2016 – Monitorizarea riscurilor pentru pluralismul media în UE și în afara acesteia”, întocmit de Centrul pentru Pluralism Media și Libertate a Presei (CMPF) cu sprijinul UE, relatează Agerpres.

Potrivit propriului site, CMPF este un think-tank co-finanțat de Uniunea Europeană.

Raportul semnalează că piața mass-media din România este dominată de televiziune, cu o creștere recentă a utilizării internetului și o scădere continuă în circulația ziarelor, consumul de presă tipărită ajungând la doar 13%. Criza economică a adus o scădere drastică a veniturilor ziarelor, foarte dependente de publicitate și cu venituri limitate din abonamente și vânzări. Dezvoltarea rapidă a internetului și disponibilitatea de conținut gratuit face cu atât mai dificilă supraviețuirea unor publicații cu tradiție într-o țară în care oamenii nu au deprinderea de a citi și a plăti pentru știri.

În cadrul raportului, riscurile referitoare la pluralismul media și libertatea presei au fost examinate în conformitate cu patru arii tematice principale: Protecție de Bază, Pluralismul Pieței, Independență Politică și Incluziune Socială. Fiecare arie tematică este descrisă printr-o serie de indicatori, iar rezultatele pentru fiecare zonă și indicator sunt prezentate pe o scară de la 0% la 100%. Valorile între 0% și 33% sunt considerate risc scăzut, de la 34% la 66% reprezintă risc mediu, în timp ce între 67% și 100% reprezintă risc ridicat.

Sursa foto: cmpf.eui.eu/media-pluralism-risk-europe

În ceea ce privește Protecția de Bază, prevederile legale din România în acest domeniu oferă un cadru „destul de solid” și se înregistrează un risc mediu general de 34%. Practicile inconsecvente și implementarea acestor prevederi sunt cele care conduc la posibile riscuri în acest domeniu. Conform raportului, acestea sunt provocate în mare măsură de problemele structurale ale instituțiilor de stat românești (sistemul judiciar, capacitatea administrativă) și de contextul socio-economic. Problemele legate de profesia de jurnalist, standarde și protecție, evaluate ca risc mediu (46%), reprezintă cel mai ridicat risc din categoria „Protecție de Bază”.

Indicatorii referitori la Pluralismul Pieței vizează existența și eficiența implementării prevederilor pentru transparența patronatului media care în România înregistrează un risc mediu (50%). Raportul evidențiază existența unor riscuri ridicate generate de lipsa unei legislații adecvate cu privire la domeniul concentrării patronatului media (72%) și în special concentrarea trans-media a patronatului și încurajarea competitivității (69%). În același timp, influența comercială și din partea patronatului asupra conținutului editorial generează un risc și mai ridicat (79%), cauzat parțial de ineficiența normelor neobligatorii auto-reglementate, într-un context de vulnerabilitate economică a sectorului media, ceea ce contribuie de asemenea la evaluarea de risc mediu a indicatorilor pentru viabilitate media (48%).

Sursa foto: cmpf.eui.eu/media-pluralism-risk-europe

Independența Politică, ai cărei indicatori expun existența și eficiența garanțiilor împotriva controlului politic asupra canalelor media, a fost evaluată la un risc mediu de 65%. Acești indicatori vizează, de asemenea, existența și eficiența măsurilor de auto-reglementare pentru asigurarea independenței editoriale. Lipsa independenței politice reprezintă cea mai semnificativă amenințare pentru pluralismul media din România. Aceasta provine atât din cadrul legislativ, cât și din practica reală, coroborate cu factori structurali precum disfuncțiile pieței de media, polarizarea politică ridicată și imparțialitatea scăzută a instituțiilor de stat. Trei dintre acești indicatori au un nivel de risc de peste 80%: Controlul politic asupra canalelor media (88%), Autonomia editorială (81%) și Independența guvernării și finanțării serviciilor publice de media (92%). Dintre toți indicatorii, acesta este domeniul cu cele mai mari valori, mai exact cele mai ridicate riscuri, precum și cu cea mai mare concentrare a indicatorilor cu risc ridicat.

Citiți mai multe AICI.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *