Skip to content
Politică

Un membru CSM le declară război şoferilor beţi. Ce propune magistratul

Un membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) le declară război şoferilor beţi. Ce propune judecătorul, în contextul recentelor dezbateri despre infracţiunile comise în trafic.

Într-un articol publicat, sâmbătă, pe blog, şi intitulat “Alcoolismul şi carnagiul de pe şoselele din România: sancţionare insuficientă“, magistratul Cristi Vasilică Danileţ aminteşte că, încă din 2010, UE a alcătuit un Plan de reducere la jumătate a numărului deceselor rutiere până în anul 2020. Mai mult: în martie 2015, Comisia Europeană a publicat date statistice cu privire la decesele cauzate în accidente de circulaţie. Astfel, raportat la numărul locuitorilor, din fiecare stat membru al Uniunii, în ultimii şapte ani România a ocupat a ocupat locul al treilea (în 2008 şi 2011), locul al doilea (în 2009, 2010, 2014) şi locul întâi (în 2012 şi 2013).

De asemenea, arată Danileţ, infracţiunile la siguranţa circulaţiei pe drumurile publice reprezintă categoria de cauze cea mai numeroasă aflată pe rolul instanţelor din România (conducerea unui autovehicul sub influenţa alcoolului, a unui autovehicul neînmatriculat, a unui autovehicul fără permis de conducere, părăsirea locului accidentului şi sustragerea de la recoltarea probelor biologice). Dintre acestea, 70% sunt cauzele ce privesc conducerea pe drumurile publice cu alcoolemie. Totodată, spune judecătorul, în România sunt 6 milioane de şoferi, ceea ce înseamnă că, la fiecare o mie de şoferi, 2,5 sunt prinşi conducând băuţi peste limita minimă penală. Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, în ultimii ani, s-a înregistrat o creştere a dosarelor de acest gen aflate pe rolul instanţelor.

Ceea ce este şi mai grav (punctează Vasilică Danileţ) este că, în perioada 2010-2013, între 84% şi 88% dintre infracţiunile rutiere au fost sancţionate cu amendă ori închisoare cu suspendare. Nici legea nu stă mai bine, propunând pedepse blânde (închisoare de 1-5 ani sau amendă între 1.800 şi 150.000 de lei).

În acest context, Cristi Danileţ este de părere că, probabil, se impune o înăsprire a sancţiunilor legale: eliminarea posibilităţii de a fi aplicată amenda penală ci doar închisoarea, ridicarea minimului special al pedepselor, eliminarea posibilităţii de a se renunţa la urmărirea penală, eliminarea dreptului la liberare condiţionată, includerea printre infracţiuni a faptei de a conduce cu 50 km/h peste limita maximă admisă etc.

“Cu toate acestea, cred că şi pe actuala legislaţie organele judiciare ar putea avea o mare contribuţie la combaterea acestui fenomen prin înăsprirea reacţiilor şi tratamentului sancţionator:

  1. Procurorii ar trebui să aplice instituţia renunţării la urmărirea penală doar în mod excepţional. Infracţiunile la regimul circulaţiei rutiere sunt infracţiuni de pericol, iar când sunt soldate şi cu eveniment rutier, personal nu văd cum ar putea fi justificată renunţarea. O soluţie de renunţare la urmărirea penală pentru alcoolemie de peste 1 la mie, cum înţeleg că se face în unele judeţe, este inacceptabil!
  2. Judecătorii ar trebui să aplice sancţiuni ferme, amenda să fie aplicată doar în mod excepţional, iar suspendarea executării cu maximă precauţie şi numai motivat.
  3. Aplicarea pedepsei complementare a interzicerii dreptului de a mai conduce pe un anumit număr de ani nu e obligatorie. Oricum, eu nu ştiu să se aplice în practică, judecătorii considerând că urmările administrative din legea circulaţiei ar fi de ajuns. Ei bine, nu e aşa: ridicarea permisului pe o anumită perioadă sau posibilitatea de a da din nou examen pentru a obţine permisul anulat sunt insuficiente deseori.
  4. Nu ştiu de ce nimeni nu şi-a pus problema confiscării autoturismului: legea permite în prezent ca bunul făptuitorului care a fost folosit la comiterea infracţiunii să fie confiscat. E adevărat, raportat la Decizia CCR nr. 661/2007, ar putea fi destul de greu, dar nu cred că imposibil, de motivat o asemenea măsură. De altfel, îmi amintesc că acum doi ani premierul anunţa public că ar dori modificări legislative care să permită confiscarea autoturismului pentru comiterea unor contravenţii la regimul circulaţiei rutiere. Demersul nu a mai fost făcut, dar dacă pentru contravenţii ne gândeam la confiscare, cu atât mai mult raţiunile se menţin în caz de comitere a infracţiunilor în această materie.
  5. Poliţiştii trebuie să îşi intensifice acţiunile în trafic. Cu toţii ştim că cel prins în trafic băut nu este pentru prima dată în acea stare. El reprezintă un pericol pentru toţi cetăţenii oneşti. În plus, pe unii dintre cei condamnaţi cu suspendare îi regăsim pe şosele conducând fără permis.
  6. Fiecare poliţist aflat în trafic să fie dotat cu mini-cameră video. Sistemul i-ar ajuta să probeze eventualele insulte sau chiar ultraj comise împotriva lor şi i-ar proteja de acuzaţiile de abuz în serviciu sau luare de mită.
  7. Procurorii nu trebuie să se sfiască în a propune arestarea preventivă a şoferilor băuţi care comit accidente soldate cu victime omeneşti sau care fug de la locul accidentului.
  8. Judecătorii trebuie să aplice sancţiuni ferme pentru ucidere din culpă sau vătămare corporală din culpă care sunt comise ca urmare a unei infracţiuni la legea circulaţiei. După părerea mea, pentru cel care se urcă băut la volan sau conduce cu mult peste limita legală a vitezei şi accidentează o persoană în aceste condiţii nici nu ar mai trebui să se pună problema comiterii vreunei infracţiuni contra persoanei din culpă, ci cu intenţie indirectă”, conchide judecătorul CSM.

" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *