”Un ministru ilegitim, susținător al imposturii”. Sorin Cîmpeanu, aspru criticat în mediul academic pentru legile Educației: Măsuri care protejează anumite interese

Ministerul Educației a încheiat dezbaterea publică pentru noile legi ale educației, care vor introduce schimbări importante în sistemul de învățământ din România. Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, a provocat un val de nemulțumiri în societate, iar mai multe persoane au contestat proiectele propuse în dezbatere.

Ministerul Educației a prezentat, pe 13 iulie 2021, un proiect de lege pentru învățământul preuniversitar și unul pentru cel universitar (ambele pot fi consultate aici). Sorin Cîmpeanu intenționează ca aceste legi să fie adoptate până la sfârșitul anului, după ce vor fi trimise în Parlament.

Mai mulți scriitori, filozofi, profesori universitari și directori de licee i-au cerut ministrului Cîmpeanu să prelungească perioada pentru dezbaterea publică, criticând mai multe dintre schimbările pe care ar vrea să le introducă Ministerul Educației începând de anul viitor. Cei 100 de intelectuali consideră că un examen digital standardizat la limba română ar trebui evitat, deoarece „nu va permite verificarea cunoștințelor elevilor”, se arată în scrisoarea trimisă ministrului.

Intelectualii români precizează că multe articole din proiectele de legi propuse de Ministerul Educației îi discriminează pe elevi sau ar introduce în școli „module cu caracter politico-ideologic”. „Articolul 70, alin. 3, litera f. Respingem această prevedere, care încalcă principiile din art.3: principiul nediscriminării și al calității. Sunt discriminați elevii care vor să performeze la aceste materii, ca și profesorii ce predau disciplinele respective: deși au același statut profesional ca și ceilalți, nu au dreptul de a acorda note, ci doar calificative”, precizează semnatarii scrisorii.

Ministrul Sorin Cîmpeanu a respins ferm solicitările acestora și nu a prelungit termenul dezbaterii publice. De asemenea, ministrul a precizat că cei 100 de semnatari ar fi „un grup de interese” care reprezintă doar o minoritate. „Putem înțelege nemulțumirea unui grup de interese, dar acest lucru nu trebuie să afecteze interesul general de a avea un cadru legal care să asigure dreptul la o educație de calitate pentru peste 3,5 milioane de copii și tineri!”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

Remus Pricopie: „Vedem măsuri care protejează anumite interese”

Remus Pricopie, fost ministru al Educației și în prezent rectorul SNSPA, a criticat dur legile educației propuse de ministrul Sorin Cîmpeanu, arătând că acestea pot avea efecte negative, deoarece ar proteja grupuri de interese. „Dacă ne ducem și luăm literă cu literă, articol cu articol, vom vedea că sunt pur și simplu bombe acolo”, a declarat Remus Pricopie într-un interviu pentru PS News. De asemenea, rectorul SNSPA a precizat că un ministru „care se declară, prin documentele pe care le prezintă, susținător al imposturii, nu are cum să fie un ministru legitim”.

„Atunci când s-a spus că facem un nou pachet legislativ, o nouă lege a educației, ideea era să avem măsuri care să fie susținute de un număr cât mai mare de oameni, de specialiști, de persoane din sistem, măsurile respective să fie clare, să fie coerente și să fie în beneficiul copiilor, elevilor, studenților. Ori noi vedem mai mult măsuri care să protejeze anumite interese, nu prea vedem măsurile care să vină în sprijinul elevilor, nu văd care este acea coaliție largă de susținere, pentru că aproape toată lumea care s-a exprimat, s-a exprimat în sensul dezaprobării acestor măsuri și nu susținerii lor.

Eu am spus la câteva zile după ce au fost lansate legile educației în dezbatere: un ministru care se declară, prin documentele pe care le prezintă, susținător al imposturii, nu are cum să mai fie un ministru legitim. Dar nu eu decid cine este și cine nu este ministru. Prin urmare, altceva decât să-mi spun opinia, nu am ce să fac”, a declarat Remus Pricopie pentru PS News.

Rectorul SNSPA a explicat cum reușesc noile legi ale educației să protejeze interesele celor care au probleme cu plagiatul sau interesele entităților care vor să obțină patrimoniul școlilor:

„Aveți dvs. vreo problemă cu plagiatul? Deci e clar că nu e interesul dvs., nici eu nu am nicio problemă cu plagiatul. Aveți dvs. vreun interes în zona gestionării sau transferului patrimoniului școlii către alte entități? Eu nu am, nici dvs. Din legea aceasta a educației nu s-a discutat nici măcar 5% din problemele reale. Dacă ne ducem și luăm literă cu literă, articol cu articol, vom vedea că sunt pur și simplu bombe acolo. Vă dau acest exemplu: hai să vedem cât de bine este protejat patrimoniul școlar și după aia mai discutăm.

Am fost ministru 2 ani și am lucrat în minister mai bine de 10 ani. Știu exact cum procedezi când vrei să lași o portiță pentru diverse afaceri. În timpul mandatului meu nu s-a pierdut din patrimoniul sistemului de educație sau în niciun caz cu semnătura mea. Un cunoscător al sistemului și al procedurilor legislative, când citește cu atenție, cu creionul în mână, vede exact că această lege nu se duce spre interesul elevilor, studenților și al profesorilor. Acolo sunt protejate diverse sisteme. Rectorul politician, în loc să clarificăm chestiunea asta, noi o cimentăm. Pentru că atenție, în actuala lege există articolul 123 care spune că o universitate nu are voie să facă politică. Păi o universitate înseamnă inclusiv rector. Deci e clar că rectorii care sunt și în Parlament astăzi sunt în conflict cu articolul 123 din actuala lege a educației. Mai există articolul 123 în viitoarea lege a educației? Nu mai există. Al cui interes este apărat? E interesul nostru sau interesul celor care sunt în situația aceasta?”.

Remus Pricopie speră că partidele din coaliție vor analiza cu atenție legile educației înainte de a lua o decizie și nu au niciun interes să treacă aceste proiecte de legi propuse de ministrul Sorin Cîmpeanu.

„Pentru că sunt o persoană optimistă, eu sper că partidele din coaliție – PNL, în primul rând, pentru că domnul Cîmpeanu este membru PNL -, PSD și UDMR-ul vor cântări de 100 de ori înainte să ia o decizie. Legile educației sunt niște legi grele, cu care nu te poți juca. Odată adoptate vor produce consecințe, iar când vorbești de milioane de persoane implicate, aceste persoane vor fi supărate când vor vedea de fapt unde s-a ajuns. Eu cred că partidele politice nu au niciun interes să treacă aceste legi. Premierul Ciucă nu are niciun interes să susțină aceste legi. Absolut niciun interes”, a conchis rectorul SNSPA.

Varujan Vosganian: „Este o educație a dezrădăcinării”

Scriitorul Varujan Vosganian, unul dintre semnatarii scrisorii de protest, a declarat că bacalaureatul prezentat de noile legi ale educației propune „o educație a dezrădăcinării”, iar un astfel de examen ar putea fi susținut oriunde în Uniunea Europeană. Scriitorul remarcă faptul că, în legile propuse de minister, limbile străine sunt mai importante decât limba română și se încearcă un „examen al globalizării”.

„Nu am reușit să înțeleg de ce limba și literatura română trebuia să fie probă comună împreună cu matematica, științele sociale, iar limba străină probă separată. Cu alte cuvinte, în România e mai important să știi o limbă străină decât să știi bine românește. Este extrem de ciudat. Acum înțeleg că ministerul dă înapoi. Cine sunt oamenii care au conceput așa ceva? Pentru că oamenii ăia vor lucra în continuare în minister. Pentru limbile minorităților se dă probă separată, dar pentru limba română nu se dă probă separată. Eu sunt armean, dar mi se pare că în România e foarte corect să știi și armenește, și românește.

Mi se pare că este aceeași formă de slugărnicie la adresa unei viziuni înguste care vine de la Uniunea Europeană. Este un examen de bacalaureat care s-ar putea da oriunde în Uniunea Europeană, pentru că este un examen al globalizării. Ori educația, cel puțin până la 18 ani, trebuie să fie legată de familia în care ești, de comunitatea în care trăiești, de țara în care trăiești. Este o educație a dezrădăcinării. Acest bacalaureat consfințește o educație a dezrădăcinării”, a declarat Vosganian într-un interviu pentru PS News.

Întrebat ce părere are despre declarația lui Sorin Cîmpeanu, care a vorbit despre un „grup de interese” printre semnatarii scrisorii, Vosganian a precizat că „pare ceva spus la năduf”.

„Eu am semnat fără să întreb cine sunt ceilalți semnatari. Singurul semnatar cu care am discutat și am hotărât să semnăm este Nicolae Manolescu. Eu am semnat în apărarea limbii române și a modului în care e abordată înțelegerea și învățarea limbii române. Ori dacă fac parte dintr-un asemenea grup de interese, nu pot decât să fiu mândru. Mie mi se pare că este ceva spus așa la năduf, pentru că ministerul și-a dat seama că acest proiect nu va putea fi susținut”, a precizat scriitorul.