Un oficial american de rang înalt s-a întâlnit, la Tiraspol, cu liderul regiunii transnistrene

Sursă foto: Facebook/ Vadim Krasnoselski

Christopher Smith, un oficial de rang înalt al Departamentului de Stat al SUA care se ocupă de zona Europei de Est, aflat în vizită în Republica Moldova, s-a dus marţi la Tiraspol, unde a avut o întrevedere cu liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski, la care a participat şi responsabilul pentru relaţiile externe ale regiunii, Vitalii Ignatiev. Deplasarea sa vine în condiţiile în care liderul transnistrean a convocat pentru miercuri un congres „al deputaţilor de toate nivelurile” existând temerea că Tiraspolul, nemulţumit de taxele vamale introduse de Chişinău, va cere alipirea la Federaţia Rusă, un demers ce ar fi fost de fapt regizat de Kremlin.

Christopher W. Smith este adjunctul asistentului secretarului pentru Europa de Est şi Afaceri Politice şi Regionale în cadrul Biroului pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice din Departamentul de Stat. Oficialul american se află într-o vizită de lucru în Republica Moldova. El a avut deja întrevederi cu preşedinta Maia Sandu şi cu premierul Dorin Recean, dar şi cu vicepremierul pentru politici de reintegrare Oleg Serebrian, care se ocupă direct de dosarul transnistrean.

Părţile au discutat despre situaţia regională, dar şi despre felul în care SUA pot sprijini Republica Moldova în implementarea reformelor şi avansarea pe agenda europeană, relatează NewsMaker.

Christopher Smith s-a întâlnit cu Oleg Serebrian luni, 26 februarie, la Chişinău, iar vicepremierul moldovean a menţionat în discuţii acţiunile Chişinăului pentru a reintegra economic şi social regiunea transnistreană în spaţiile naţionale unice, referindu-se inclusiv la noile prevederi din Codul Vamal care obligă companiile din stânga Nistrului să achite plăţile aferente pentru importul mărfurilor. Serebrian a declarat că implementarea legislaţiei vamale a Republicii Moldova „stimulează intrarea în legalitate deplină a activităţii mediului de afaceri din regiune”.

Pe de altă parte, în discuţia pe care oficialul american a avut-o la Chişinău cu vicepremierul Oleg Serebrian, „a fost relatată starea foarte precară a drepturilor omului în raioanele de est ale ţării şi persecutarea abuzivă a cetăţenilor de către Tiraspol sub pretextul luptei cu pretinşi extremişti, care în acelaşi timp intenţionat sustrage atenţia partenerilor externi prin politizarea excesivă a prevederilor legislaţiei penale privind incriminarea separatismului, ce nu are nicio legătură cu procesul de negocieri”, se arată într-un comunicat al Biroului pentru politici de reintegrare de la Chişinău.

Totodată, viceprim-ministrul a reconfirmat disponibilitatea „fermă” a Chişinăului de a menţine un dialog „productiv” în formatele de negocieri existente, de a promova o reglementare paşnică şi politică a conflictului transnistrean, precum şi de a păstra o atmosferă de securitate, previzibilitate şi de cooperare cu partenerii strategici.

Introducerea, de la 1 ianuarie, a noului Cod vamal este o sursă de tensiune între Chişinău şi Tiraspol. Autorităţile transnistrene au organizat proteste, iar în cea mai recentă evoluţie a conflictului, liderul regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski a convocat, pentru data de miercuri, 28 februarie, congresul „deputaţilor de toate nivelurile”, pentru a discuta despre consecinţele introducerii taxelor vamale pentru companiile din regiunea transnistreană. Tiraspolul se plânge că aceste taxe ar „înrăutăţi” situaţia socio-economică a locuitorilor din stânga Nistrului.

Un politician din Transnistria, Ghenadie Ciorba, este de părere că Vadim Krasnoselski a convocat congresul, un for la care se iau decizii excepţionale, la ordinul Moscovei. Potrivit lui, Tiraspolul va solicita, în cadrul congresului, anexarea regiunii la Federaţia Rusă. A doua zi, joi, 29 februarie, Vladimir Putin ar urma să rostească discursul său anual în faţa Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus – n.r.), ocazie cu care ar anunţa alipirea Transnistriei, susţine Ghenadie Ciorba.

În 2006, eventuala unire cu Federaţia Rusă a fost deja subiectul unui referendum în Transnistria, nerecunoscut însă pe plan internaţional.

Chişinăul a declarat că urmăreşte „cu atenţie” situaţia din regiunea transnistreană, dar spune că „nu există temei” care să indice că situaţia din stânga Nistrului s-ar putea deteriora. Săptămâna trecută, şi Direcţia Principală de Informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR) a anunţat că temerile opozantului Ciorba nu se confirmă. Informaţiile au fost comentate şi de preşedintele Ucrainei, Volodomir Zelenski, într-o conferinţă de presă susţinută duminică. Liderul de la Kiev a declarat că din informaţiile pe care le are, nu crede că autorităţile nerecunoscute din regiunea transnistreană vor cere includerea teritoriului în componenţa Federaţiei Ruse, iar Kievul nu a primit nicio solicitare de asistenţă din partea Republicii Moldova.

Ucraina, împreună cu Rusia şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), este mediator în cadrul aşa-zisei formule „5+2” de reglementare a conflictului din Transnistria, în care SUA şi UE sunt observatori.

Citește mai mult AICI

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și:

Media PNL