Skip to content
Politică

Un oficial din Guvern scoate porumbelul: UE cere României un deficit de 1% EXCLUSIV

dcnews.ro

Chestiunea deficitului bugetar și riscul de derapaj al României de la această țintă asumată încă agită apele la nivel politic, Opoziția reclamând ca imposibilă misiunea asumată de guvernul Tudose în atingerea unui deficit de maxim 3% în cursul acestui an.

Însă, un consilier al premierului Tudose scoate la iveală o veste șoc despre traista cu vești adusă de la Bruxelles de prim ministrul român. României i s-ar putea impune o țintă de deficit bugetar de 1% de către Comisia Europeană, fără o justificare clară a acestei măsuri, susține Gheorghe Piperea, consilier onorific al primului ministru român, într-o declarație dată PSNews.ro.

Sancțiune sau discriminare?

Consilierul premierului Tudose susține că brațul executiv al UE aplică în mod diferențiat, ba chiar discriminatoriu, pactul privind menținerea unei ținte de deficit bugetar în limita a  3% din PIB  nefiind respectat de multe țări din Europa de Vest.

Polonia și Ungaria par să fie și ele vizate de măsuri punitive din partea UE, dar acolo problemele sunt de ordin politic, ca urmare a contrelor înregistrate în ultimele luni între guvernele de la Budapesta și Varșovia,  pe de o parte, și reprezentanții Bruxellesului, pe de alta.

Ținta de deficit bugetar poate fi asigurată, pentru că sunt niște mecanisme de ajustare, cum ar fi spre exemplu împrumuturile în titluri de stat cu maturitate la 7, 8 sau 10 ani. Pe de altă parte, deficitul bugetar de 3% nu este foarte departe de marja de 3,2% la care evoluăm în prezent.

Problema care se pune este că Uniunea Europeană cere un deficit de maxim 1% și de data asta chiar că este o exagerare, pentru că Franța, care are un deficit bugetar de 4,5%, nu este pusă în discuție.

Să impui unei țări ca România un deficit de doar 1% este absurd, este discriminatoriu. Nu e vorba numai despre Franța. Italia, de exemplu, beneficiază de o dispensă de la regulile UE, prin care statul intervine cu bani publici, câteva zeci de miliarde euro, pentru a scoate din faliment 4 banci private.

Se poate vorbi despre discriminare. O să vedem mai clar în toamnă. Nu mai vorbim de o Europă cu două viteze, ci de una cu două măsuri. Legea în privința asta este mai laxă în privința unor țări puternice din UE, aici vorbim și de Olanda, care este foarte vocală pe teme de eficiență, dar maschează propriile deficite și datorii publice.

Ungaria și Polonia au și ele această problemă, dar acolo sunt mai degrabă chestiuni politice. Există scandalul în privința Poloniei pe tema legilor Justiției și unul în privința ungurilor care au decis să intrezică traversarea teritoriului țării lor de conducta BRUA (rețea interconector de gaze între Bulgaria, România, Ungaria și Austria – n.r.)”, a explicat Gheorghe Piperea.

Chestiunea discriminatorie sesizată de consilierul onorific al primului ministru Mihai Tudose -ar putea în fapt să fie o palmă trântită direct pe obrazul gros al liderilor PSD-ALDE, preocupați în ultimele luni mai mult de modificarea legilor Justiției, în scopul de a ieși basma curată din mai multe scandaluri de corupție, decât de realizarea acutului de guvernare.

Un articol din Bloomberg menționează, de altfel, că liderii europeni văd în tensiunile politice din regiunea Europei Centrale și de Est drept un focar de infecție care ar putea alimenta o viitoare criză politică declanșată la nivel întregului continent.

Pericolul apariției unor noi dezertori din blocul comunitar este luat în serios la Bruxelles, după cum admite și Viviane Reding, fost comisar european (2010-2014). „Brexit a reprezentat un semnal de alarmă”, admite aceasta.

Derapajele de la valorile democratice dion Polonia, Ungaria, Bulgaria, România sau chiar Cehia ar putea să nu ducă la represalii politice, ci la sancțiuni economice dictatate de țările din nucleul dur al UE. Astfel, Poloniei i s-ar reduce porția din bugetul anual de 140 miliarde euro al Uniunii, în opinia Vivianei Reding, „aceasta fiind singura măsura pe care guvernul de la Varșoia ar înțelege-o”.

O penalitate similară dictată împotriva României însă, nu ar avea niciun efect, câtă vreme, anul acesta, rata de absorbție a fondurilor structurale, cu excepția plăților directe, din primele 5 luni, a fost de 0,004%, puțin peste 1 milion euro.

Dar, chestiunea unei impuneri a unei ținte de deficit aplicată în mod discriminatoriu este privită ca o chestiune improbabilă de către alți reprezentanți ai României la Bruxelles.

Nu cred în acest scenariu

Cătălin Ivan, proaspătul europarlamentar demis din PSD, spune că nu există niciun motiv și nicio justificare pentru care UE să schimbe regula jocului, din punct de vedere al guvernanței fiscale, pentru un singur stat și, mai mult, să impună un o țintă de deficit aproape imposibil de atins.

Nu văd cum s-ar putea ajunge la așa ceva. Directivele europene sunt clare și nu văd cum se poate impune o țintă de deficit redusă. Oricum, noi pare că ne îndreptăm spre 4% defcit, din estimările văzute până acum. Un deficit bugetar de 1% cred că este imposibil de atins”, susține europarlamentarul român, care tinde să creadă mai degrabă că Gheorghe Piperea a picat pradă unei neînțelegeri sau a fost dezinformat.

Ce-i drept un deficit de mai puțin de 1% a fost atins, chiar și în -plină perioadă a crizei datoriilor pe continent, în 2011, de către Finlanda, care a avut un deficit de doar 0,4% în acel an, dar situația  nu s-a mai repetat după adoptarea pactului de stabilitate la nivelul UE, în 2012.

Însă, avocatul Piperea susține că România nu are de gând să facă jocul Bruxellesului și va menține cursul actual de evoluție economico-fiscală.

O să ne comportăm ca și până acum, ca niște elevi silitori. Nu o să sărim în grupul elevilor merituoși, de performanță. O să fim din rândul țărilor care evoluează cât să treacă examenul cu o notă bunicică”, a mai comentat consilierul premierului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *