Skip to content
Puterea Știrilor Video

Un partid mic, cu ambiții prea mari. Sociolog: PMP a dat de înțeles că ar putea contribui la o alianță de dreapta, lăsând USRPLUS pe dinafară

Inquam Photos/Alexandru Busca
" "

Într-un interviu pentru „Puterea Știrilor”, sociologul Darie Cristea a declarat că „diferența dintre PMP și Pro România este faptul că partidul lui Traian Băsescu și-a asumat că este un partid mic, mizând pe o anumită zonă în care avea câteva tematici specifice, în timp ce Pro România a fost un partid nou, închegat în jurul ideii <<Victor Ponta prim ministru>>”.

„Diferența dintre PMP și Pro România este următoarea: Pro România a fost un partid mult mai nou și care a fost închegat pur și simplu, în jurul ideii Victor Ponta prim ministru.

" "
" "

După cum și scriam săptămânile trecute, cumva aceasta a fost și tema lor de campanie, o temă care într-adevăr făcea apel la această poziție pe care a deținut-o la un moment dat Victor Ponta, dar nu se putea ghici un scenariu realist prin care el ar fi putut ajunge prim-ministru pentru simplul fapt că nici PSD-ul nu era dispus să discute cu Pro România.

Și atunci devenise cumva problematic pentru Pro România faptul că-și făcea campanie la un public general, ca și cum ar fi un partid mare, care vorbește de la televizor pentru corp electoral.

Neavând niște aliați care să-l poată propulsa într-o majoritate parlamentară, era absolut evident că bună parte a publicului nu ar fi găsit acel mesaj ca fiind inteligibil”, a precizat Darie Cristea.

Sociologul este de părere că „PMP a fost într-o cădere în ultimii ani”, susținând că, deși sperau să intre în Parlament, „treaba asta nu a fost bine gestionată”.

„PMP a mers cumva pe o campanie, asumându-și într-un fel condiția de partid mic, a mers pe ideea că are o anumită zonă în care avea câteva tematici specifice, inclusiv unele pe care i le-a luat AUR, până la urmă, de exemplu relația cu Republica Moldova.

PMP întotdeauna s-a prezentat ca un partid care poate să contribuie la o alianță de dreapta, a dat câteva ghionturi PNL-ului că ar fi dispus să colaboreze cu el și cu UDMR-ul și cu ce s-ar mai putea în așa fel încât eventual să lase USRPLUS pe dinafara guvernării dacă este nevoie.

Pe de altă parte, PMP-ul a tot fost într-o cădere de formă în ultimii ani. El n-a fost niciodată într-o formă excelentă, dar în ultimul timp s-a văzut că a tot căzut și rezultatul de la locale, de exemplu, într-un fel le-a dat o speranță că ar putea să intre în Parlament, dar este clar că nu a fost foarte bine gestionată nici treaba asta”, a mai precizat sociologul.

Darie Cristea a spus că „maturitatea unui partid se vede dacă intră în Parlament și dacă reușește să crească sau măcar să se mențină după ce stă măcar o legislatură în Parlament”.

„Nici nu e ca și cum PMP-ul ar fi putut să facă altceva. Pro România, însă, probabil că ar fi putut să facă ceva. Să nu uităm că acum câțiva ani a început și la noi în țară, în spectrul nostru politic, nebunia asta de a veni cu partide care se prezintă a fi anti sisteme, mai de dreapta, mai de stânga, mai nedefinite ideologic.

Probabil că printre primele a fost PPDD, nu vorbim despre PRM, un partid care ține deja de istoria ultimilor 30 de ani. Pe urmă au fost partide care aveau elemente anti sistem sau căutau să capteze și electoratul anti sistem, dar erau mai bine ideologic, cum ar fi PMP și Pro România. Într-un final s-a ajuns la succesul acesta a fost extrem de rapid, rămâne de văzut cum va evolua în continuare.

De asemenea, USR-ul, atunci când a apărut, s-a definit tot ca un partid anti sistem, de aceea sunt și o grămadă de probleme legate de cum sunt considerați, de dreapta sau de stânga.

În realitate, în interiorul lui se manifestă o grămadă de curente, și prin mecanisme proprii, într-un final, reușesc să aibă un mesaj cât de cât coerent pentru a se prezenta în fața electoratului.

Diferența dintre ei și ceilalți a fost că au avut un succes electoral puternic, au crescut  foarte repede după alegerile locale de acum patru ani și totuși au reușit, prin faptul că au intrat în Parlament, să se stabilizeze cumva pe sectorul acesta. N-au crescut foarte mult, dar totuși au crescut față de acum patru ani pe alegerile parlamentare.

Sigur, au avut obiective mult prea ambițioase, dar pe undeva s-au dovedit că aveau o construcție viabilă.

Cred că un partid care pornește chiar încercând să aibă elemente anti sistem, anti sistem nu înseamnă sub nicio formă neapărat un partid extremist, sunt în general partide care se definesc pe alte criterii decât partidele tradiționale și încearcă să speculeze anumite segmente de electorat sau anumite nemulțumiri ale electoratului, pe care cumva politica tradioțională le-a produs.

Maturitatea unui partid se vede dacă intră în Parlament și dacă reușește să crească sau măcar să se mențină după ce stă măcar o legislatură în Parlament”, a conchis Darie Cristea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *