Un profesor român stabilit în SUA, desemnat între cei mai proeminenţi inovatori sub 35 de ani din Europa

Horia Mihail Teodorescu, ieşean stabilit în SUA, unde predă la Universitatea din Washington, a fost nominalizat de către prestigiosul Massachusetts Institute of Technology drept unul dintre cei mai proeminenţi inovatori sub 35 de ani din Europa. Acesta a acceptat să ofere un interviu pentru „Ziarul de Iaşi” cu privire la importanţa acestei nominalizări şi activitatea de cercetare pe care o desfăşoară.

Cei 35 de antreprenori, inovatori şi vizionari, pionieri în domeniul lor de activitate, au fost selectaţi pentru spiritul de a căuta mereu să inoveze în domeniile tehnologiei care să facă viaţa de zi cu zi a oamenilor mai uşoară. Conform descrierii MIT, aceştia sunt „vârfurile de lance” ale cercetării din varii domenii precum biotehnologie, medicină, electronică, IT, hardware, software, inteligenţă artificială, robotică, telecomunicaţii, nanotehnologie, energie sau transporturi.

Un amplu juriu, format din experţi de la universităţi de top şi companii importante din domeniile analizate, a desemnat candidaţii pentru lista „Innovators Under 35 Europe” a celor de la MIT, în rândul cărora se regăseşte şi dr. Horia Mihail Teodorescu.

Fiul academicianului ieşean Horia Nicolai Teodorescu, „Mike”, aşa cum este cunoscut în SUA, predă la Universitatea din Washington şi este co-fondatorul start-up-ului SurgiBox. În cadrul acestuia, cercetătorul a dezvoltat o sală de operaţii portabilă care poate fi dusă oriunde, într-un rucsac, cu scopul de a evita pierderea de vieţi omeneşti din cauza accesului la medii sterile de intervenţii chirurgicale şi prin transportarea în cele mai bune condiţii a unei săli de operaţie funcţionale către pacient, atunci când situaţia o impune.

Horia Mihail Teodorescu a absolvit liceul în Iaşi şi a arătat de atunci o apetenţă pentru cercetare, dezvoltând diverse proiecte brevetate atât în România, cât şi în SUA, câştigând în două rânduri competiţii NASA. Şi-a depus dosarul atât la Harvard, cât şi la Stanford şi a fost acceptat la ambele universităţi. A ales până la urmă să studieze Computer Science la Harvard, a obţinut diploma de licenţă „cum laude”, iar apoi s-a întors la Harvard pentru a-şi susţine doctoratul.

Conform descrierii de pe site-ul MIT, cercetarea lui Horia Mihail Teodorescu se concentrează şi pe echitatea algoritmilor inteligenţei artificiale, noţiunea de corectitudine, de „fairness”. La Universitatea din Washington, acesta predă Data Science şi Entrepreneurship.

– Ce înseamnă această nominalizare pentru dumneavoastră şi în special pentru planurile dumneavoastră de viitor?

Sunt foarte onorat de nominalizarea MIT 35 Innovators Under 35 – Europe, iar planurile de lucru şi cercetare sunt confirmate prin aceasta, dar nu sunt modificate de nominalizare. Sunt recunoscător pentru această nominalizare, care validează mulţi ani de lucru. Trebuie însă consistenţă în direcţie: au mai fost nominalizări de cercetare; de exemplu, anul trecut am obţinut, într-o echipă de cercetare, premiul pentru cea mai bună lucrare în domeniul aplicării tehnologiilor inovative la conferinţa Academy of Management (Technology Innovation Management Best Paper Award 2022), iar o a doua lucrare s-a situat printre cele cinci cele mai bune în acelaşi domeniu – dintre care s-a ales cea mai bună. Cred că a fost prima dată când două lucrări ale aceloraşi autori au ocupat locuri între primele cinci, iar una a fost selectată prima. În acest an am fost numit IEEE Senior Member, o societate internaţională pentru ingineri informaticieni şi electronişti, iar anterior, au fost premii de la competiţiile MassChallenge, la London Design Museum, şi la Harvard Business School New Venture Competition.

Confirm informaţiile din textul nominalizării: „cercetarea lui Mike explorează procesul de inovare de către antreprenori independenţi şi echitatea algoritmilor inteligenţei artificiale. El a început studiul în «machine learning fairness» în timp ce lucra ca cercetător la MIT D-Lab, într-un proiect internaţional.” MIT D-Lab este un laborator de cercetare la Massachussetts Insitute of Technology unde focalizarea este pe a găsi soluţii cu cost redus pentru probleme în ţări aflate în curs de dezvoltare.

– Povestiţi-mi puţin despre proiectul dumneavoastră care a stat la baza nominalizării – SurgiBox. Cum funcţionează conceptul, cum poate fi adusă o sală de operaţie mai aproape de pacient, în special în contextul necesităţii asigurării unui câmp steril pentru a realiza o intervenţie?

Aceste nominalizări sunt pentru contribuţii ample. La baza nominalizării nu a stat numai proiectul SurgiBox, ci întreaga activitate în domeniul inovaţiei, inclusiv lucrările de analiză a eficienţei unor programe de susţinere a inovării la Oficiul American de Brevete de Invenţii, unde am lucrat ca doctorand, numeroasele cereri de patente la care sunt autor sau coautor, cercetările privind etica activităţilor Inteligenţei Artificiale (AI), cele de eficientizare a utilizării economice a AI, etica utilizării tehnologiilor noi în ţările în curs de dezvoltare (proiect MIT D-Lab pentru care am fost în Ghana pentru a face analize la faţa locului), etica utilizării AI la angajări (o prezentare invitată la Brookings etc.) şi altele. Proiectul SurgiBox este selectat ca un „MIT Essentials Technology” la Muzeul Massachusetts Institute of Technology, expoziţie de tehnologii care include Voyager Spacecraft, Premiul Nobel în Fizică 2017 şi alte invenţii.

– Ce conţine „sala de operaţie portabilă” şi în ce context poate fi utilizată – este şi o variantă pentru zonele de conflict, pentru medicina de stabilizare la faţa locului a soldaţilor răniţi, care pot fi ulterior trataţi în profunzime după ce ajung în viaţă la un spital?

Sistemul este conceput pentru a fi utilizat în sălile de operaţii pentru a îmbunătăţii protecţia pacientului împotriva infecţiilor intra-operatorii, precum şi pentru a proteja mai bine doctorii contra infectării de la pacienţi. Mulţi pacienţi sunt infectaţi în cadrul operaţiilor şi necesită îngrijiri speciale suplimentare. Aceasta este utilizarea de bază pentru care e conceput sistemul. Apoi, cum se subliniază şi în nominalizarea recentă, dorim să reducem costurile procedurilor chirurgicale şi să oferim şanse cât mai egale în accesul la îngrijirile chirurgicale, chiar şi pentru cei ce trăiesc izolat, ca în Alaska. Costul sălii de operaţie în Statele Unite poate fi foarte mare, de peste 30 USD pe minut în unele zone urbane, deci un sistem relativ ieftin ca SurgiBox ar putea reduce costurile enorme ale sistemului de sănătate.

Mai departe, sistemul SurgiBox este conceput pentru rezolvarea unor situaţii de urgenţă şi când nu e disponibilă o sală de operaţie – de exemplu, situaţii apărute în zone departe de facilităţi medicale, cum sunt unele zone din Canada, Australia, Africa, accidente montane, accidente pe şosele în zone îndepărtate precum în state ca Arizona, New Mexico etc.

– Cum ajunge un absolvent „cum laude” de Computer Science la Harvard să se preocupe de domeniul medical? Povestiţi-mi vă rog despre scopul dumneavoastră de a reduce costurile unei intervenţii chirurgicale şi de a asigura, mă gândesc, pe termen lung, un acces mai facil al tuturor în cazul unor proceduri, de altfel, costisitoare.

Vă mulţumesc pentru întrebare, dar distanţa nu este chiar atât de mare. În primul rând, sistemul SurgiBox include multiple componente de informatizare – cu numeroase cereri de brevet (unele care nu sunt încă publice) privind monitorizarea pacientului şi facilitarea operaţiei. Dar nu sunt doar informatician: cercetarea mea după doctorat (în business adminstration, la Harvard Business School) a fost în principal în domeniul strategiilor economice. Majoritatea lucrărilor mele sunt în domeniu strategiilor – aplicate în inovaţie şi în particular în informatică. În plus, soţia mea este medic şi a contribuit esenţial la dezvoltarea conceptelor medicale legate de acest concept.

– Credeţi că o astfel de preocupare, de reducere a costurilor necesare pentru intervenţii chirurgicale, poate fi una de actualitate şi în România? În ce context / domeniu?

Da, poate fi aplicată şi în România, fiindcă se întâmplă accidente. Sistemul poate fi folosit în locuri izolate unde ambulanţele ajung greu, în câteva ore, pentru a salva pacienţii. În sistemul medical american avem conceptul de „golden hour”, perioada de o oră, imediat după o traumă, în care pacientul poate fi salvat dacă poate fi operat. Adesea transportul către spital durează mai mult de o oră, iar şansa de a salva o viaţă de om este, poate, pierdută.

– Am citit că aveţi preocupări în domeniul „machine learning fairness” – în contextul ajungerii în atenţia generală a publicului a dezvoltării inteligenţei artificiale, prin ChatGPT, voiam să vă întreb cum vedeţi dumneavoastră dezvoltarea acestui domeniu, dacă într-adevăr are capacitatea să fie pentru tehnologie în zece ani ce a fost apariţia Google pentru dezvoltarea Internetului şi, bineînţeles, dacă avem motive să ne temem de această dezvoltare rapidă – dacă poate fi greu de controlat.

Domeniul de echitate a algoritmilor de inteligenţă artificială este nou şi fascinant. Viitorul va decide: suntem la început şi lipseşte o înţelegere clară a repercusiunilor, consecinţelor. Uniunea Europeană, prin propusa legislaţie „EU AI Act”, este poate mai avansată în prezent decât SUA în această privinţă, dar încă este „un şoc” pentru întreaga lume. Avansul inteligenţei artificiale este atât de rapid încât, din punct de vedere social, lumea nu a avut încă timpul necesar să gândească la consecinţe, în special la cele negative, şi să ia măsuri de prevenire a lor.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News