Una dintre judecătoarele care l-au condamnat la închisoare pe Lucian Duţă, sancţionată a cincea oară de CSM

INQUAM PHOTOS / GEORGE CĂLIN
Sursa foto: INQUAM PHOTOS / GEORGE CĂLIN

Secţia pentru judecători a CSM a dispus marţi suspendarea din funcţie, pe o perioadă de şase luni, a judecătoarei Alina Nadia Guluţanu de la Curtea de Apel Bucureşti, pentru abateri disciplinare.

Alina Nadia Guluţanu a făcut parte, alături de Daniela Panioglu, din completul care l-a condamnat la şase ani de închisoare pentru corupţie pe Lucian Duţă, fost preşedinte al CNAS.

Cele două judecătoare se află într-un adevărat război cu CSM. Au fost excluse de patru ori din magistratură, însă au reuşit să anuleze de fiecare dată în instanţă sancţiunile aplicare de CSM.

Problemele lor au început după ce au dezvăluit în motivarea de condamnare a fostului şef al CNAS faptul că doi procurori de la Parchetul Curţii de Apel Constanţa au încercat să îl ajute pe Lucian Duţă să scape de acuzaţii.

În acţiunea admisă marţi de CSM la solicitarea Inspecţiei Judiciare, Alina Nadia Guluţanu a fost acuzată de săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 271 lit. b) şi lit. s) din Legea 303/2022, care se referă la „atitudinile nedemne în timpul serviciului faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii”, respectiv „exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă”.

Concret, Inspecţia Judiciară îi reproşează judecătoarei că a avut o atitudine nedemnă în timpul desfăşurării unor procese.

Astfel, judecătoarea ar fi spus în sala de judecată că are „o manieră proprie de a interpreta Codul de procedură penală” sau că „nu o interesează ce zice Înalta Curte”.

Alte abateri de care este acuzată Guluţanu:

* decizii arbitrare de continuare a cercetării judecătoreşti la termene de judecată în care inculpaţii nu beneficiau de apărarea obligatorie;

* interzicerea adresării de întrebări martorilor audiaţi;

* audierea martorilor nu prin adresarea de întrebări, aşa cum obligă dispoziţiile procesual penale, ci prin construirea de ipoteze faptice care se dorea a fi confirmate sau infirmate de către persoana audiată;

* dirijarea unor declaraţii în scopul confirmării faptelor sau împrejurărilor de fapt expuse de către Ministerul Public prin actul de sesizare ca având valenţe penale.

Citește mai mult AICI

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: