Aproape 16.000 copii, conform unei analize Edupedu.ro, nu vor susține probele examenului de Evaluare Națională 2024. Unde sunt acești copii, cum s-a ajuns aici și cum ar putea fi îndreptat sistemul.
Peste 160.400 elevi sunt așteptați să susțină marți, 25 iunie 2024, prima probă a examenului de Evaluarea Națională. Alți aproximativ 16.000 nu au mai ajuns să fie înscriși automat de către școli, arată o analiză realizată de Edupedu.ro, pe baza comparării numărului de elevi înscriși în clasa a VIII-a la începutul anului școlar 2023-2024 cu numărul total de elevi înscriși la Evaluarea Națională. Numărul de elevi neînscriși, echivalentul a 634 de clase cu câte 25 de elevi fiecare, este cel mai mare din 2019 încoace, arată în continuare analiza Edupedu.ro.
Situația este și mai alarmantă având în vedere că, în luna ianuarie a acestui an, tot Ministerul Educației făcea publice rezultatele unei evaluări privind motivele care au dus la neparticiparea masivă la cele două examene importante, Evaluarea Națională și Bacalaureat, și se transmitea în școli și o listă de măsuri de intervenție astfel încât lucrurile să nu se repete.
Elevii, victimele politicilor iresponsabile
Cei aproximativ 16.000 copii „pierduți” de sistem sunt în fapt victimele a două politici iresponsabile, este de părere expertul în domeniul Educației – prof. Marian Staș.
Vorbim pe de o parte de „incapacitatea structurală a sistemului de a păstra, de a reține, generațiile de copii integral în școală” și de „incapacitatea administrațiilor publice locale de a crea condiții astfel încât părinții să fie încurajați să-și țină părinții la școală”, spune specialistul.
„Una ține de școală ca sistem și alta ține de administrația publică locală ca sistem, adică de o Românie bananieră atât educațional, cât și bananieră din punct de vedere al administrației publice”, a declarat prof. Staș, pentru „Adevărul”.
Neînscrierea elevilor la examen este „una dintre cele mai mari rușini și unul dintre cele mai mari voturi de blam pentru sistem, (…) alături de și împreună cu hiatusul și decalajul enorm între calitatea educației în mediul rural și calitatea educației în mediul urban”, adaugă expertul în politici educaționale Marian Staș.
„Asta înseamnă sistem prost croit, prost proiectat. În momentul când ai mii și zeci de mii de copii pe care-i pierzi în sistem din clasa I până în clasa XII-a, în momentul în care decalajul dintre sat și oraș este uriaș într-o țară care e membră a Uniunii Europene și în momentul în care toate statisticile pe educație ne plasează în coada Europei, astea nu sunt conjuncturale, asta înseamnă sistem prost, inadecvat, proiectat”, spune Staș.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
