Ungaria va vota din nou împotriva restului Uniunii Europene la un summit al liderilor de astăzi, într-un efort de dublare a opoziției față de aderarea rapidă a Kievului la Uniunea Europeană și față de trimiterea de ajutor militar.
În ultimii ani, Ungaria a înotat împotriva curentului principal al UE privind Ucraina, atenuând sancțiunile împotriva Rusiei și împiedicând finanțarea de miliarde de euro pentru Kiev, pe motiv că acestea „prelungesc războiul”.
Într-un interviu acordat FT, ministrul UE János Bóka a recunoscut că Budapesta adoptă acum o poziție mai îndrăzneață, susținând că revenirea lui Donald Trump la Casa Albă înseamnă că blocul comunitar nu ar mai trebui să sprijine Kievul cu arme sau bani.
„Noi nu vedem securitatea Europei în integrarea Ucrainei în sistemele de apărare, ci vedem nevoia unei zone tampon între Rusia și structurile de apărare europene, care servește atât intereselor Rusiei, cât și celor europene”, a declarat Bóka.
„Ucraina poate funcționa ca o zonă tampon doar dacă există un consens între actorii globali cu privire la ce este posibil și ce nu este posibil pe teritoriul Ucrainei”, a adăugat acesta, referindu-se în principal la SUA și Rusia. „În caz contrar, va fi o zonă de conflict, nu o zonă tampon”.
El a avertizat că: „Dacă SUA sau UE fac ceva în Ucraina fără aprobarea lui [Vladimir] Putin, acest lucru este în sine o sursă de conflict.”
Diplomați din alte țări ale Uniunii au recunoscut că „divergența strategică” a Ungariei față de aliații săi pare să fie imposibil de depășit și că au loc discuții informale cu privire la modalitățile de eliminare a dreptului de veto al Budapestei în luarea deciziilor în unanimitate.
„Opoziția continuă față de Ucraina mai devreme sau mai târziu trebuie să aibă concluzii pentru poziția Ungariei, a declarat un diplomat de rang înalt al UE, adăugând că unii miniștri de Externe ai Uniunii au discutat despre repercusiunile pentru Budapesta în cadrul unei reuniuni de luni. Această dezbatere a fost deja inițiată”.
Atitudinea Ungariei este întărită de apropierea lui Trump de Moscova, despre care Bóka a spus că nu a fost motivată doar geopolitic, ci și ideologic.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
