Skip to content
Politică

UPDATE A fost votat noul șef al CSM / Iohannis și Toader, față în față la ședință

reporterntv.ro

UPDATE 13:14

A fost votat în urmă cu puțin timp noul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Cea care a obținut votul colegilor magistrați este Simona Camelia Marcu, judecător la Secţia Contencios Administrativ de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), informează Antena 3. Scorul a fost de 11 voturi pentru și 8 împotrivă.

Vicepreședinte al CSM a fost votat procurorul Codruț Olaru, fost șef al DIICOT, cu 10 voturi pro și 9 contra. Potrivit unor surse citate de televiziunea menționată, niciun procuror nu ar fi votat pentru Olaru.

„Vă asigur că voi milita constant pentru apărarea independenţei sistemului judiciar. Nu putem, eu şi doamna preşedinte aleasă deja, să realizăm ceea ce ne-am propus fără sprijinul dumneavoastră. De aceea vă adresez rugămintea unei colaborări. Cred în ideea că succesul, atunci când va fi, va fi al Consiliului în integralitatea sa”, a spus procurorul Codruţ Olaru în prezentarea candidaturii sale.

Potrivit CV-ului său, Simona Marcu a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1988 şi a fost jurisconsult, judecător la Judecătoria Sector 1 şi la Tribunalul Bucureşti, preşedinte de secţie, vicepreşedinte al Tribunalului Bucureşti, judecător la Curtea de Apel Bucureşti şi judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal.

În proiectul prezentat la depunerea candidaturii pentru alegerea ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Simona Marcu a pledat pentru „echilibrul sistemului judiciar“, arătând că „CSM trebuie să-şi asume pe deplin rolul constituţional de garant al independenţei justiţiei şi să se implice în stabilirea şi aplicarea unor politici judiciare constante şi coerente“.

De asemenea, ea a pledat pentru indemnizaţiile şi pensiile judecătorilor, arătând că „aceste elemente nu constituie şi nu trebuie tratate ca privilegii ale acestei categorii profesionale, ci ca o condiţie obligatorie pentru asigurarea independenţei justiţiei“. În februarie 2017, Simona Camelia Marcu a cerut în şedinţa CSM sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a verifica modul în care procurorul general Augustin Lazăr, în calitate de reprezentant al Ministerului Public, „a gestionat comunicarea publică în perioada ulterioară trimiterii OUG 13, din perspectiva respectării obligaţiei de rezervă pe care o are orice magistrat“. Ea a cerut suplimentarea ordinii de zi a CSM cu acest punct, dar solicitarea a fost respinsă.

Pe de altă parte, activarea ca general al Armatei a lui Codruţ Olaru, fost adjunct al procurorului general, acum la secţia Parchetelor Militare, scoate la iveală o parte mai puţin cunoscută, şi deopotrivă, controversată a carierei sale: două grade militare obţinute în câteva luni, în 2011, la propunerea lui Gabriel Oprea, unul retras câteva luni mai târziu, în 2012, de Corneliu Dobriţoiu, şi redat, în 2013, de Mircea Duşa.

Avansările procurorului au fost justificate, în 2011, de MapN ca fiind făcute „în mod excepţional”, situaţie răsturnată un an mai târziu când o comisie de analiză a Armatei „nu a putut desluşi dacă gradul de colonel a fost acordat în baza legii şi a nevoilor ministrului”, explică acum fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobriţoiu. După plecarea acestuia însă, succesorul său, Mircea Duşa, pare că a desluşit, dându-i înapoi lui Olaru gradul de colonel, ulterior fiind avansat general de Traian Basescu.

Întreaga poveste a avansării lui Codruţ Olaru a intrat în atenţia publică după ce, recent, pe 17 mai 2016, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de rechemare în activitate a lui Codruţ Olaru, general de brigadă cu o stea, în rezervă, în Ministerul Apărării Naţionale. Simultan cu această trecere în activitate a lui Olaru, în vârstă de doar 43 de ani, a avut loc şi numirea sa în funcţia de procuror militar la secţia parchetelor militare de la Parchetul General.

Într-un singur an, în 2011, procurorul Codruţ Olaru primeşte succesiv gradele de locotenent-colonel şi colonel, deşi era ofiţer în rezervă.

Istoricul avansării sale în grade, într-un ritm galopant, îşi are debutul în 2011, pe vremea când Codruţ Olaru deţinea funcţia de procuror şef al DIICOT şi era cadru militar în rezervă, la 38 de ani. Într-un răspuns oferit Agenţiei MEDIAFAX, Ministerul Apărării Naţionale precizează că procurorul Codruţ Olaru a devenit cadru militar în rezervă în anul 2011 şi a primit, succesiv, gradele de locotenent-colonel şi colonel, primul în februarie, al doilea în octombrie. La momentul acordării celor două grade, la cârma Ministerului Apărării Naţionale se afla reprezentantul UNPR, Gabriel Oprea.

———————————

UPDATE 10:16

Președintele Klaus Iohannis ține un discurs înainte de votul magistraților. Șeful de stat vorbește despre necesitatea independenței justiției în România, lucru la care lucrează personal din poziția pe care o deține.

”Justiția în România este și trebuie să rămână independenta. Eu, presedintele Romaniei, o sa fac orice imi sta in puterea constitutionala sa va ajut sa garantati independenta justitiei. Veti avea in mine un partener pe care va puteti baza”, a declarat Iohannis potrivit postului Digi24.

Mai mult decât atât, Iohannis se declară mulțumit de activitatea de până acum a CSM, considerând că o să continue în același fel: ”Eu sunt foarte multumit de cum a stiut CSM-ul, si in 2017 si in anii dinainte, sa se implice pentru a garanta independenta justitiei. Am convingerea ca veti merge tot asa, pentru Romania nu exista alta cale.” 

Continuând, șeful de stat afirmă că i se pare îngrijorătoare aparițiile anumitor politicieni ”care sa spuna ca justitia in Romania trebuie sa isi faca de cap”.

Redăm declarațiile președintelui:

”Avand in vedere ca avem in fruntea statului cateva persoane urmarite penal, condamnate penal, in conducerea statului, nu e de mirare. Am afirmat de cateva ori si o sa continui sa afirm, spre disperarea lor, ca asemenea persoane nu au ce cauta in fruntea statului. Dintr-un interes personal, ei vor fi tot timpul dispusi sa puna sub semnul intrebarii justitia. Sistemul constitutional este in asa fel construit incat accesul unor astfel de persoane la functii inalte in stat este permis. Sunt convins ca daca ne apucam vreodata sa rediscutam arhitectura constitutionala, principiul integritatii pentru astfel de functii trebuie inclus.

Despre legile justitiei: Noi, cei din sala, stim cu totii ca a fost nevoie de imbunatatirea unor legi din domeniul justitiei din motive destul de clare. Au existat anumite disfunctionalitati constatate chiar aici, in cadrul CSM. 

Anul 2017 a inceput cu o actiune reprobabila a Guvernului de atunci – incercarea de a promova ordonante care sa schimbe politica penala a statului roman, fara o discutie serioasa.

La vremea aceea am facut o vizita inopinata la Guvern si romanii s-au suparat – au fost cele mai mari proteste.

Nefericita OUG 13 a fost retrasa.

In fine, acel Guvern s-a dovedit a fi de scurta folosinta si a fost schimbat, iarasi neuzual, de propriul partid. 

Daca nu stii in primul an dupa alegeri ce Guvern sa pui, inseamna ca chiar nu stii ce vrei de la aceasta tara.

A venit al doilea Guvern, s-au reaprins discutiile in jurul legilor justitiei. S-au initiat modificari pe care eu le consider foarte netransparente, printr-o procedura nemaivazuta, intr-o comisie speciala a Parlamentului. Din punctul meu de vedere, nu am inteles de ce nu s-a respectat o procedura clara, pe care cei din sala o cunosc. S-a ales o procedura nemaivazauta, netransparenta si s-au ignorat pe fata toate avizele sistemului. CSM a dat mai multe avize negative acestor modificari. Procurorii si judecatorii au dat in masa avize negative.

Partenerii nostri din UE si Consiliul Europei au atras atentia ca trebuie mai multa dezbatere, mai multa transparenta. Cu toate acestea, acea comisie parlamentara a mers mai departe cu acea procedura nemaivazuta – fara transparenta, cu pumnul in gura opozitiei, cu lucrat noaptea. De ce s-or fi grabit doamnele si domnii parlamentari sa ingrase porcul in ajun?

Regret ca s-a ajuns in Romania in aceasta situatie, in care legile justiei, care sunt foarte importante, se discuta de urgenta, ad-hoc, cu nerespectarea unor cutume parlamentare, si ajung sa fie contestate la CCR.

Atunci cand legile vor ajunge la mine pentru urmatoarea etapa – care poate sa fie retrimitere in Parlament, promulgare sau contestare la CCR – ma voi referi mai mult la continutul acestor legi.

In continuare am speranta ca aceste legi vor fi imbunatatite.

Am speranta ca judecatorii CCR se vor apleca asupra celor contestate.”

————

UPDATE 10:00

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat înainte de ședința CSM de vineri că este un moment important și este necesară prezența sa.

”Nu sunt în concediu de la CSM, este un moment important și am venit la alegeri”, a declarat Toader.

————–

Președintele Klaus Iohannis va sta, în decursul zilei de vineri, față în față cu ministrul Justiției, Tudorel Toader, la ședința Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în cadrul căreia se vor discuta modificările aduse legilor justiției.

Administrația Prezidențială a anunțat joi că șeful statului are pe agendă participarea la ședința de vineri, ce va începe la ora 10:00, scrie Digi24.ro. La această întrunire se va afla și Tudorel Toader. Întrunirea de astăzi are ca scop și alegerea noii conduceri a CSM.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *