Skip to content
Politică

UPDATE A început dezbaterea în plen. Bugetul de stat, la un pas de adoptare

News.ro

UPDATE 16:49

A început dezbaterea în plenul Parlamentului. Premierul Nicolae Ciucă prezintă principalele puncte din bugetul pe 2022.

———————

Comisiile de buget-finanţe din Parlament au dat, miercuri, raport favorabil pe proiectele bugetului de stat şi cel al asigurărilor pe 2022. Comisiile urmează să îşi redacteze raportul şi tot astăzi va începe dezbaterea în plenul reunit al celor două Camere. Conducerea Parlamentului va stabili, la ora 15.00, ora plenului reunit. Potrivit unor surse politice, dezbaterea în plen va începe la ora 17.00.

Proiectul bugetului de stat şi cel al asigurărilor sociale au primit raport de admitere, cu 23 de voturi ”pentru”, 9 voturi ”împotrivă” şi nicio abţinere.

Dezbaterile din comisiile reunite au început marţi, iar astăzi au primit avize ministerele Familiei, Fondurilor Europene, Transporturilor, Finanţelor Publice, Cercetării, Educaţiei, Ministerul de Externe.

Preşedintele de şedinţă Bogdan Huţucă a anunţat, după vot, că este posibil ca miercuri seară să înceapă dezbaterile pe bugetul de stat şi în plenul reunit al celor două Camere.

Birourile permanente reunite ale Parlamentului se vor reuni la ora 15.00 pentru a stabili când se dă votul final pe buget, plenul reunit urmând să înceapă, potrivit unor surse, la ora 17.00.

Potrivit proiectul lansat duminică în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Finanţelor, bugetul a fost construit pe venituri de 216,473 miliarde de lei, iar cheltuielile vor fi de 493,215 miliarde de lei credite de angajament şi de 301,758 miliarde de lei credite bugetare, cu un deficit de 85,285 miliarde de lei.

Bugetul pentru anul viitor este configurat pe o creştere economică de 4,6% şi un deficit ESA de 6,24% din PIB, arată raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2022 şi proiecţia acesteia pe anii 2023-2025.

Potrivit proiectului, din taxa pe valoarea adăugată se alocă 20,397 miliarde de lei sume defalcate pentru bugetele locale, din care: 3,156 miliarde de lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor; 8,875 miliarde de lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti; 600 de milioane lei destinate finanţării cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, sumă repartizată pe judeţe şi 7,332 miliarde de lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, pentru finanţarea cheltuielilor aferente funcţionării serviciilor publice de salvare acvatică-salvamar şi a posturilor de prim ajutor pe plajele cu destinaţie turistică.

Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2022 şi proiecţia acesteia pe anii 2023-2025 arată că proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creştere economică de 4,6 % prevăzută pentru anul 2022, cu un vârf în anul 2023 de 5,3% şi un ritm mediu anual de 4,9% pe întreg orizontul 2023-2025, mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul UE cât şi al Zonei Euro de 4,3%, în condiţiile în care şocul economic provocat de pandemie este unul dintre cele mai semnificative din istoria recentă, acesta având, în cazul României, particularitatea unei reveniri relativ rapide a PIB real la nivelul pre-pandemic.

În document se precizează că momentul mai acut al crizei a fost depăşit prin măsuri fiscale şi monetare care au impulsionat activitatea economică, însă evoluţiile economice sunt dependente de evoluţia campaniei de vaccinare, manifestarea unor valuri viitoare pandemice, de particularităţile structurii economiei, de influenţele externe determinate de gradul de integrare în lanţurile de valoare adăugată şi de producţie europene şi mondiale, precum şi de măsurile adoptate de autorităţi în contextul dezechilibrelor gemene manifeste (de cont curent şi fiscal) – măsurile de sprijin urmând a fi retrase treptat în vederea atingerii obiectivului asumat de deficit bugetar de 3% la orizontul anului 2024.

Potrivit raportului, deficitul este estimat 76,983 de miliarde de lei, respectiv o pondere în PIB de 5,84%. În 2022, deficitul ESA este estimat la 6,24% din PIB în 2022, deficitul cash la 5,84% din PIB, iar cel structural la 5,71% din PIB.

Proiecţia în ceea ce priveşte deficitul bugetar pentru următorii trei ani arată o reducere progresivă a deficitului ESA la 4,40% din PIB în 2023, 2,90% din PIB în 2024 şi 2,02% din PIB în 2025.

„Planificarea bugetară pe anul 2022 şi estimările pe perioada 2023-2025 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2022 la 6,24% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2025 la 2,02 % din PIB, respectiv o reducere de 4,22 puncte procentuale faţă de anul 2022, încadrându-se la sfârşitul orizontului de prognoză (anul 2025) în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,02% din PIB în anul 2024. Anul 2021 a constituit o provocare importantă pentru România deoarece a reprezentat startul unui proces de consolidare fiscal-bugetară, care continuă pe întreg orizontul de referinţă, aspect care ţinteşte reducerea graduală a deficitului în condiţiile în care efectele pandemiei încă sunt resimţite prin valuri succesive la nivel naţional şi global”, se arată în document.

În anul 2022 cheltuielile destinate investiţiilor însumează aproximativ 88,4 miliarde lei, reprezentând 6,7% în PIB, iar în anul 2025 acestea ajung la aproximativ 136,2 miliarde lei, o creştere în valoare absolută faţă de anul 2022, dar şi ca procent în PIB cu un vârf în anul 2025 de peste 8% din PIB, iar în anul 2024 acestea vor reprezenta 4,81% din PIB, o creştere de 6,1 miliarde de lei faţă de anul 2021, cu un vârf situat în anii 2020-2022.

Banii alocați pentru ministere

Ministerul Educației – creștere cu 6% a bugetului din 2022 (32,48 miliarde de lei) față de execuția din 2021 (30,64 miliarde de lei)

Ministerul Transporturilor – creștere cu 20,5% a bugetului din 2022 (17,01 miliarde de lei) față de execuția din 2021 (14,12 miliarde de lei)

Ministerul Sănătății – bugetul scade ușor la 24,09 miliarde de lei în 2022, similar cu execuția bugetară din 2021

Ministerul Dezvoltării – scădere cu 19,9% a bugetului pe 2022 (8,56 miliarde de lei) față de execuția din acest an (10,69 miliarde de lei)

Ministerul Energiei – scădere cu 11,42% a bugetului în 2022 (3,43 de miliarde de lei) față de execuția din 2021 (circa 3,4 miliarde lei)

Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale (partea de buget care include Fondul de Rezervă): creștere cu 17,48% în 2022 (44,49 miliarde de lei) față de execuția din acest an (37,87 miliarde de lei)

Ministerul Afacerilor Interne – creștere cu 11,7%, la 23,6 miliarde lei;

Ministerul Agriculturii – creștere de 3,7% la 24,6 miliarde lei;

Ministerul Apărării Naționale – creștere de 13,7%, la 25,9 miliarde lei;

Ministerul Economiei – creștere cu 62,8%, la 453 de milioane de lei;

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului – scădere cu 44%, la 2,57 miliarde lei;

Ministerul Justiției – scădere de 9% la 5 miliarde lei;

Ministerul Muncii si Solidarității Sociale – creștere de 6,7%, la 56,5 miliarde lei;

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – creștere cu 17,9% la 2,42 miliarde de lei;

Ministerul Culturii – majorare de 45% la 1,33 miliarde de lei;

Ministerul Sportului – în creștere cu 1,9% la 521 milioane de lei.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – creștere de 354%, la 12,8 miliarde de lei;

Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse – 183 de milioane de lei;

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – majorare de 0,62%, la 1,7 miliarde lei;

Ministerul Afacerilor Externe – creștere de 9,9%, la 1,24 miliarde de lei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *