Skip to content
Politică

UPDATE Drept la replică / Incredibil: Primăria Capitalei, ANCOM și Consiliul Concurenței fac bani pentru o firmă privată EXCLUSIV

Startup Cafe

UPDATE 21:19

Redăm integral dreptul la replică trimis de către compania UTI GRUP redacției PSnews.ro:

Către: www.psnews.ro  

În atenția: Dnei Marinela Angheluș, Redactor Șef

Dlui Dan Bucura

Ref: Drept la replică la articolul “Incredibil: Primăria Capitalei, ANCOM și Consiliul Concurenței fac bani pentru o firmă privată”           

Drept la replică

Ca urmare a publicării articolului mai sus menționat pe site-ul www.psnews.ro , în data de 01.11.2017, care face referire la proiectul Netcity și la compania UTI, facem precizările de mai jos, în virtutea dreptului la replică și a corectei informări a opiniei publice:

  • Contractul de concesiune de lucrări publice pentru executarea rețelei de fibră optică “NETCITY” a fost atribuit prin licitație publică deschisă companiei UTI Systems SA de către Primăria Municipiului București, sub forma unui parteneriat public-privat. Contractul a fost încheiat pentru o perioadă de 49 de ani, în conformitate cu legislația aplicabilă contractelor de concesiune și cu Directiva 2002/19/CE privind accesul la rețele de comunicații electronice și de infrastructură. Dat fiind caracterul inovator al proiectului, dar şi incertitudinea volumului de servicii implicate de contract, UTI Systems a fost singura companie care s-a prezentat la licitația organizată de municipalitate.
  • Cu privire la acuzațiile de monopol, facem precizarea că datele publice despre rețelele de comunicații din Municipiul București indică că odată cu apariția Netcity, concurența pe piața serviciilor de telecomunicații a crescut, ducând la îmbunătățirea calității și la reducerea prețurilor serviciilor de comunicații de care beneficiază locuitorii Municipiului București.

De asemenea, Netcity Telecom a reușit să combată monopolurile operatorilor existenți în aproximativ 10% din suprafața orașului, ajungând la o cotă de piață de sub 2,5%.

Mai mult, în perioada în care Netcity s-a aflat în administrarea UTI, unii operatori au operat în piața serviciilor fixe de telecomunicații fără a apela la infrastructura Netcity. În același timp, o mare parte dintre rețelele de cabluri aeriene de telecomunicații din București erau construite fără autorizații și prejudiciau mediul concurențial, bugetul local și consumatorul final.  De altfel, proiectul Netcity a fost supus unor acțiuni continue de boicot și de calomniere din partea unor carteluri de operatori de telecomunicații cu scopul de a menține situația inacceptabilă a cablurilor aeriene amplasate ilegal în București, pentru care operatorii nu plăteau chirie, prejudiciind astfel bugetul municipalității.

  • Avizul ANCOM la care faceți referire a fost unul arbitrar și a fost elaborat fără o fundamentare reală și fără a ține cont de principiile de funcționare a Netcity,

bazându-se pe analiza studiului de fezabilitate din 2007, care, la data întocmirii acestui aviz, nu mai avea aceeași aplicabilitate.

Atât Netcity Telecom, cât și Primăria Municipiului București au decis contestarea în instanță a avizului deoarece, conform Directivei 2002/21/CE transpuse în legislația națională prin OUG nr. 111/2011, impunerea unor obligații de natura celor prevăzute în aviz necesitau îndeplinirea unei proceduri prealabile pe care ANCOM nu a respectat-o, iar contractul de concesiune de lucrări publice pentru realizarea obiectivului „Reţea metropolitană de fibră optică a municipiului București pentru telecomunicaţii – Netcity” fusese încheiat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 154/2012, avizul încălcând principiul neretroactivității legii, așa cum este prevăzut în Constituția României.

Ca urmare a acestor sesizări înaintate de Netcity Telecom și PMB, ANCOM a făcut precizarea că avizul este unul consultativ.  Ulterior, instanțele au decis că avizul ANCOM nu este un act administrativ potrivit Legii nr. 554/2004 şi nu produce efecte juridice, iar ANCOM nu avea calitatea de autoritate competentă în stabilirea condițiilor tehnice și economice de funcționare a Netcity.

Conform acestor decizii, proiectul Netcity se află în deplină legalitate, în temeiul Contractului de concesiune încheiat în conformitate cu legislația aplicabilă contractelor de concesiune.

  • Tariful practicat pentru accesul în rețeaua Netcity a fost întotdeauna cel stabilit conform contractului de concesiune, determinat prin Studiu de Fezabilitate aprobat de Consiliul General al Municipiului București. Astfel, tariful de închiriere pentru serviciul TubeCity (închirierea de tubetă în vederea instalării de fibră optică de către operatori) este 85 de euro/km/lună în anumite condiții specificate în contract – contract de 5 ani, pentru 2 tubete închiriate de-a lungul întregii canalizații – concesionarul având „dreptul să practice alte tarife față de condițiile standard”. De asemenea, tariful de 85 EUR/km/lună se referă doar la segmentele de tip “Transport”, în timp ce segmentele de tip “Racord” (legătura dintre tubetele magistrale și imobile) au fost incluse în proiect ulterior semnării contractului de concesiune (la solicitarea operatorilor) și au un tarif superior, generat de costul de construire mai ridicat. 
  • Afirmația „Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) și Consiliul Concurenței au pus umărul la greu la prosperitatea omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu și a grupului său de firme” este falsă.

Avizul arbitrar al ANCOM și investigația sectorială demarată de Consiliului Concurenței au fost piedici care au condus la stagnarea proiectului Netcity. 

  • În ceea ce privește afirmația că Netcity a realizat „profituri uriașe pe spatele bucureștenilor”, ne dorim ca locuitorii municipiului București să știe că finanțarea proiectului este asigurată exclusiv din surse private, nefiind vorba de o investiție din bani publici.În plus, conform contractului de concesiune proiectul generează venituri pentru București prin redevența plătită.

Pentru perioada 2009-2016, cât proiectul Netcity a fost dezvoltat de UTI, investiția necesară, integral privată, a fost de peste 40 de milioane de euro, în timp ce valoarea redevenței plătite către Primăria Municipiului București a depășit 4 milioane de euro.

În această perioada, UTI a proiectat și executat prima etapă a proiectului. Rețeaua construită a depășit 900 km în lungime, conectând peste 12.000 de clădiri.  Din punct de vedere al acoperirii, în prima etapă rețeaua a acoperit zona centrală și a conectat 12% dintre clădirile bucureștene situate preponderent pe marile bulevarde și pe străzile importante ale orașului.

Extinderea proiectului către alte zone din oraș, denumite în articolul dumneavoastră, zone periferice, a depins de finalizare unui nou studiu de fezabilitate aferent etapei a doua a proiectului Netcity. Finalizarea acestui studiu a fost îngreunată de opozițiile unor operatori de telecomunicații, dar și de blocajul instituțional cauzat de avizul ANCOM.

În final, remarcăm că, deși răspunsurile la întrebările pe care le-ați adresat Primăriei Municipiului București și ANCOM aduc clarificări unor afirmații eronate publicate de dumneavoastră, le-ați ignorat cu bună știință și ați publicat informații nedocumentate și tendențioase la adresa companiei UTI.

Ne confruntăm, așadar, cu un articol rezultat pe baza unor presupuneri care au fost aduse la cunoștință publicului ca fiind fapte reale şi incontestabile,  încălcând astfel obligațiile furnizorului media privind asigurarea unei informări obiective și imparțiale. Mai precizăm că nu ne-a fost solicitat un punct de vedere legat de subiectul Netcity așa cum prevede codul deontologic al jurnalistului.

Toate aceste lucruri ne determină să credem că ne confruntăm cu o campanie de denigrare îndreptată către compania UTI şi ne rezervăm dreptul de a va acționa în justiție pentru recuperarea prejudiciilor de imagine cauzate de publicarea acestui articol. 

Având în vedere toate cele expuse mai sus, cât și obligația dumneavoastră de a exprima opinii bazate pe o bază factuală, vă solicităm  publicarea dreptului la replică în aceleași condiții în care a fost publicat materialul la care facem referire.

În același timp, deoarece ne dorim ca opinia publică să fie informată în mod corect cu privire la activitatea și proiectele UTI GRUP, ne exprimăm disponibilitatea de a răspunde solicitărilor dumneavoastră transmise la [email protected] sau tel. 021.20.12.319

Direcția Comunicare Corporatistă”.

—————————————-

Trei instituții de top ale statului român lucrează, de aproape 10 ani de zile, pentru bunastarea unor băieți deștepți din domeniul IT. Primăria Capitalei, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) și Consiliul Concurenței au pus umărul la greu la prosperitatea omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu și a grupului său de firme. Rețeta nu a fost una clasică, de tipul contracte de la stat, ci de favorizare în fața concurenței de pe piață și de protecție abuzivă, inclusiv față de legislația europeană.

Metoda extrem de simplă, intitulata Netcity – proiectul de trecere a rețelelor de cabluri din Capitală, din suprateran în subteran – i-a bagat recent în buzunar denunțătorului lui Ludovic Orban circa 30 de milioane de euro. Grupul UTI a vândut afacerea Netcity, fără ca să implementeze nici măcar un sfert din contract. Deși aveau o lege prin care să-l oblige măcar să joace cinstit pe piață, nici una din instituțiile menționate mai sus nu l-au deranjat în ultimii ani. Chiar dacă au fost sesizate de zeci de ori, cu privire la abuzurile afacerii Netcity.

Manevra PD, preluată de Oprescu

Fără să intrăm în detalii tehnice, trebuie reamintit faptul că omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu a fost un apropiat al vechilor PD-iști. Din acest motiv, probabil, edilul Adriean Videanu a tras sforile în primăria generală, în așa fel încât grupul UTI să primească pe 49 de ani, concesiunea rețelei subterane prin care toate cablurile Bucureștiului urmau să treacă. Proiectul Netcity s-a constituit sub forma unui Parteneriat Public-Privat, din care statul ar fi trebui să câștige partea sa. Dar, având în vedere modelele occidentale, primăria ar fi trebuit să facă totul, în așa fel încât serviciile de telefonie, cablu tv și mai ales Internet să ajungă la populație cu un preț cât mai mic.

In realitate, primăria a reușit performanța ca, prin acel contract să ofere firmei UTI o poziție de monopol pe piață, care să-i permită să-i vămuiască după bunul plac pe toți prestatorii de servicii în domeniu. Redevența care ii revenea PMB din contract a fost stabilită la 12 la sută din încasări. Au mai fost și alte clauze interesante. Astfel, compania nou inființată urma să vândă servicii către terți cu un tarif minimal de 85 de euro pe kilometru, depășirea acestuia presupunând o aprobare de la partenerul public. Prestatorul se mai angaja prin contract să tragă cabluri pe cheltuiala proprie și să racordeze 100 de locații ale statului (școli, instituții publice, etc). Acest lucru nu s-a mai întâmplat în totalitate, instituțiile publice nevrând poate să îl deranjeze pe Urdăreanu.

Adevărata bombă financiară a artizanilor Netcity s-a derulat însă ulterior, pe mandatul primarului Sorin Oprescu. Compania condusă de Urdăreanu a fost lăsată efectiv să își facă de cap, fără să se mai țină cont de contract sau de termene. Netcity Telecom și-a extins abuziv obiectul de activitate, fără acceptul PMB, pentru a putea presta și alte servicii decât cele inițiale. Practic au fost inventate tot soiul de activități inedite ce le-au fost facturate furnizorilor de servicii specifice: branșamente, racorduri, etc. Trecerea cablurilor în subteran a pornit din zona Zero a Capitalei, aceea care prezenta un interes sporit (clădiri de birouri, sedii de firme, aglomerare urbană), iar periferiile au fost “uitate”. Dezvoltarea Capitalei a fost un alt prilej pentru firma care a implementat Netcity de a mai face niște bani. La adresele unde cândva figura un imobil al unei singure familii au apărut ulterior blocuri sau clădiri de birouri. Conectarea la retea a unui imobil de birouri s-a lasat cu facturi de zeci de mii de euro, încasate de cei de la Netcity.

Complicii UTI: ANCOM și Consiliul Concurenței, via Gabi Oprea

Urdăreanu și binefacătorii afacerii Netcity

Unul dintre marii lobby-iști ai afacerii UTI a fost Gabriel Oprea. Intervențiile și presiunile sale în favoarea omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu au fost de notorietate într-o anumită perioadă. Aproape că nu era instituție publică la care grupul UTI să aibă interese, fără nu îi cheme la ordin pe șefii acelei structuri. Sursele noastre spun că același lucru s-a întâmplat și cu fostul șef ANCOM, Cătălin Marinescu sau cu omologul său de la Consiliul Concurenței. Este singura explicație a faptului că ambele instituții au refuzat cu obstinație să aplice legea în cazul Netcity, indiferent de consecințe.

Forțat probabil de presiunea Uniunii Europene, Parlamentul României a dat Legea 154 privind regimul infrastructurilor de comunicații. Actul normativ stipula că ANCOM trebuia să dea un aviz conform, obligatoriu, pentru toate proiectele de tipul Netcity din țară, fie că erau deja implementate sau în derulare. Ca să mimeze respectarea legii, primăria lui Oprescu cere în decembrie 2012 acel aviz ANCOM pentru proiectul administrat de grupul UTI. Ceea ce a urmat era să fie catastrofal pentru încasările lui Urdăreanu. Se pare că specialiștii de la ANCOM și-au luat rolul în serios și au pus pe hârtie fix  situația reală. Într-un document de 50 de pagini, plus anexe, cei de la ANCOM desființează practic combinația Netcity, devoalând abuzurile sale și solicitând expres PMB și UTI să intre în legalitate.

Fără a intra în date tehnice din raport, vom enumera câteva constatări. Existența clauzelor abuzive de reținere forțată în rețea/obligativitate la plată. Se plătește astfel pentru un serviciu neutilizat. “Au fost diferențiate și redenumite serviciile, în așa fel încât ele să poată fi facturate diferit. O dovadă indubitabilă a creșterii artificiale a prețului este și asistența impusă la instalarea cablurilor”, scriu cei de la ANCOM. Accesul în rețea al clienților, pentru lucrări de mentenanță sau avarii a devenit și el un serviciu taxat. De asemenea, cei de la ANCOM au intrat serios pe partea de prețuri practicate de Netcity față de operatori, urmând să le întocmească primilor o grilă clară din care să nu mai poată sări. Tot ANCOM constată în raportul său că Netcity se bucura de poziția incorectă de monopol pe piață, care în mod legal ar fi trebuit să fie taxată de Consiliul Concurenței.

Se pare că a fost momentul în care Oprea a intrat în schemă pentru a salva profiturile abuzive ale lui Netcity.  Oricum, schimbarea de atitudine a tuturor șefilor de instituții a fost evidentă. Cei de la Netcity au atacat la instanță raportul ANCOM, sperând să-l desființeze. Caz unic în istoria unei instituții publice, ANCOM a mers la instanță și a încercat să-și saboteze propriul raport, susținând că ar avea un caracter informativ. Din fericire, instanțele au înțeles fenomenul și au susținut, cel puțin parțial, ideea că piața telecom trebuie reglementată după norme europene și fără monopol. Dar acest lucru a presupus câțiva ani de procese, timp în care Netcity a făcut bani abuziv. De partea cealaltă, Consiliul Concurenței a refuzat sistematic să ancheteze speța Netcity și a fost nevoie ca o instanță de judecată să-l oblige definitiv să facă cercetarea. Adică să-și respecte fișa postului. A constatat că este monolop, a scris asta pe site, dar de 2 ani de zile nu a luat nicio măsură!

La mijlocul anului 2016, a mai fost emisă o lege cu caracter european. Legea 159 a dat ANCOM funcție coercitivă pentru reglementarea pieței din domeniu. Dar nici acest lucru nu a fost suficient pentru a se lua vreo măsură împotriva Netcity. Copleșit de problemele penale și simțind că afacerea cu care sfidează bucureștenii nu mai are zile multe, Urdăreanu a predat contractul Netcity pentru “modesta” sumă de 30 de milioane de euro. Cel puțin așa apare pe hârtie. Cumpărătorul este o companie cel puțin la fel de interesantă, cu vaste conexiuni în zona serviciilor de informații, dar despre care vom vorbi într-un episod ulterior.

Reacția autorităților – ridicolă și pasivă

Sorin Grindeanu- Omul care poate descâlci ițele cabliștilor

Redacția PS News a cerut un punct de vederea referitor la cazul Netcity, atât ANCOM, condusă până de curând de președintele Adrian Diță și înlocuit astăzi de Sorin Grindeanu, cât și Primăriei Municipiului București. Răspunsurile sunt hilare și evită practic întrebarea fundamentală: de ce a fost protejat ani de zile Tiberiu Urdreanu și lăsat să facă, abuziv, profituri uriașe pe spatele bucureștenilor? Nicio instituție nu explică asta. Cei de la ANCOM recunosc faptul că trebuie să aplice legile, inclusiv pe cea din 2016, care îi obligă să emită avizul și să sancționeze abuzurile. Dar spun că volumul de muncă este mare și se lucrează la asta! Cu alte cuvinte, vreme de 10 luni angajații ANCOM nu au putut “să elaboreze” un document oricum scris deja de ei. Sau poate nu au fost lăsați…

De partea cealaltă, primarul Gabriela Firea povestește bucureștenilor despre modul în care afaceristul Tiberiu Urdăreanu pusese stăpânire pe primăria lui Oprescu. Dar de mai bine de un an, de când i-a luat locul acestuia, nu a reușit să stopeze abuzul Netcity, desi are o mulțime de pârghii în sensul ăsta.

Pentru cei dispuși să studieze reacțiile celor două instituții, în integralitatea lor, citiți mai jos cele două seturi de intrebări și răspunsuri:

Răspunsul Primăriei Capitalei (CLICK AICI)

1. Legat de parteneriatul public-privat PMB-Netcity Telecom, care este poziția actuală a instituției dumneavoastra, in ceea ce priveste rentabilitatea acestuia pentru structura pe care o reprezentati, dupa aproape 10 ani de existenta?
2. Care este stadiul implementarii acestui proiect, la nivel de Capitala? S-a realizat el conform graficului din contractul initial sau este intarziat? Au fost finalizate piloanele 2-3 din contractul de concesiune?
În luna decembrie 2012, a fost finalizata etapa 1 a proiectului prin atingerea obiectivelor de construcție ale etapei în termenul stabilit. Conform contractului de concesiune, dupa finalizarea primei etape, trebuie realizat un studiu de fezabilitate pentru etapa a doua a proiectului – densificarea zonei centrale si dezvoltarea retelei in zonele periferice ale Bucurestiului. Studiul de fezabilitate a fost inceput în 2012, însă finalizarea acestuia este întârziată datorită intervențiilor ANCOM (Autoritatea Nationala pentru Administrare ci Reglementare in Comunicatii ) și CC (Consiliul Concurentei) asupra proiectului.

Având în vedere:
– existenţa în anumite zone ale municipiului Bucureşti a numeroase rețele aeriene amplasate ilegal şi necorespunzător pe stâlpi, în pomi sau sprijinite direct pe rețeaua cablurilor de troleibuz care generează riscuri semnificative asupra circulației auto și de transport în comun,
– existenţa cablurilor căzute pe trotuare sau ancorate la o înălțime necorespunzătoare care cresc riscul de accidente pentru traficul pietonal,
– existenţa unor stâlpi vechi şi aflaţi într-o stare avansată de uzură din cauza vechimii, unii chiar din lemn, şi care sunt supuşi unor sarcini suplimentare ca urmare a multitudinii de cabluri de telecomunicaţii amplasate pe aceştia, sarcini pentru care nu au fost dimensionaţi şi care pun în pericol siguranţa pietonilor şi autovehiculelor şi care nu pot fi dezafectaţi ca urmare a faptului că susţin cablurile, aceasta fiind singura variantă de amplasare aeriană până la realizarea unei canalizaţii subterane de telecomunicaţii,
Pentru evitarea producerii unor evenimente nedorite cu consecințe materiale şi umane greu de cuantificat asupra participanţilor la trafic pe anumite artere, Doamna Primar General Gabriela FIREA a iniţiat executarea unor lucrări în completarea Etapei I a proiectului în anumite zone în care au fost constatate deficienţele semnalate mai sus.
3. Din anul 2008 si pana in prezent, partenerul Netcity Telecom v-a solicitat vreodata aprobarea vreunei mariri de pret catre clientii retelei? Daca da, cand si prin ce document?
Netcity Telecom nu a solicitat niciodata modificarea conditiilor comerciale privitoare la tarifele ce au fost prevăzute prin Contractul de Concesiune și nu a fost semnat un Act Aditional la Contract în acest sens.
Din informaţiile pe care Primăria Municipiului Bucureşti le deţine, produsele comerciale si schemele tarifare practicate de către Netcity Telecom respectă prevederile Contractului de Concesiune.
4. In acelasi interval de timp, partenerul Netcity Telecom a cerut vreodata PMB diversificarea obiectului sau initial de activitate, in vederea prestarii unor servicii variate catre terti?
Netcity Telecom nu a solicitat niciodata modificarea tipurilor de servicii ce au fost prevăzute prin Contractul de Concesiune și nu a fost semnat un Act Aditional la Contract în acest sens. Tipurile de servicii prestate de către Netcity Telecom sunt cele prevăzute în Contractul de Concesiune, adica “Servicii Minimale” (de tipul „TubeCity” – închiriere de conducta de canalizaţie suport pentru reţele de telecomunicaţii, precum și FiberCity – închiriere de perechi de fibră optică neechipată), precum și “Alte Servicii” pe care Concesionarul le poate presta către clienții săi (incluzând nelimitativ servicii precum cele de instalare, punere în funcțiune sau mentenanță).
5. Care este suma – defalcata pe fiecare an in parte – pe care PMB a incasat-o ca si redeventa de la partenerul privat, in intervalul 2010-2017?
Valoarea redevenței defalcate pe intervalul 2010-2017 se regăsește în tabelul următor:
AN
Redeventa PMB – Lei
2010- 189,939
2011- 1,059,324
2012- 2,845,229
2013- 3,841,455
2014- 4,346,247
2015- 4,524,242
2016- 4,725,677
2017- Urmează a fi calculată după finalizarea situațiilor financiare auditate aferente anului 2017 şi virate până la data de 1 octombrie 2018 conform prevederilor contractuale

6. In contractul initial nu se vorbeste de niciun serviciu dezvoltat ulterior. Totusi, in prezent gasim in contractele cu tertii notiuni de tipul “acces planificat” sau “acces de urgenta”, “bransament”, “racord”, “serviciu de supraveghere”. Sunt aceste servicii taxate de Netcity ca urmare a unui acord primit si de la partenerul PMB? Daca da, cand s-a dat acest acord si ce sume incaseaza suplimentar PMB pentru acestea?
În contractele încheiate între SC Netcity Telecom SRL şi terţi Primăria Municipiului Bucureşti nu este parte şi, aşa cum este prevăzut şi în contract, partenerul asigură finanţarea, proiectarea, execuţia, administrarea, up-gradarea şi dezvoltarea proiectului.
Cum am explicat in detaliu la punctul 4, toate aceste tipuri de servicii sunt deja prevazute in Contractul de Concesiune, fie ca Servicii Minimale (TubeCity – produsele cu denumirea comerciala Racord, respectiv FiberCity – produsele cu denumirea comerciala Branșament), fie ca Alte Servicii (servicii de acces supravegheat la infrastructura Netcity).
În ceea ce priveste încasarea de redevențe de către Municipiul București, conform Contractului de Concesiune, Netcity Telecom și-a respectat obligația de a achita 12% din veniturile încasate din închirierea de tubulatură pentru fibră optică „TubeCITY” şi închirierea de dark fiber „FiberCITY” (incluzând deci și veniturile obținute din produsele cu denumirea comercială de Branșament și Racord). După cum reiese din auditarea companiei efectuată de către terţe firme specializare, ponderea veniturilor nesupuse la plata redevenței conform Contractului de Concesiune (venituri obținute de către Netcity prin furnizarea de “Alte Servicii” precum, dar nelimitându-se la cele de acces supravegheat la infrastructură) este una nesemnificativă. Conform ultimelor situații financiare auditate ale companiei, la nivelul anului 2016 au fost plătite redevențe pentru peste 94% din veniturile obținute de către compania Netcity Telecom.
7. In Mai 2013, ANCOM a emis un aviz temporar privitor la proiectul Netcity. Avizul respectiv a fost atacat in instanta, atat de catre PMB, cat si de catre Netcity. De la finalizarea acelor procese, a mai facut PMB vreun demers in sensul intrarii in legalitate a acestui proiect, pe tiparele legii 154/2012? Respectivul act normativ prevede expres obtinerea unui aviz de functionare pentru astfel de proiecte…
Avizul emis de ANCOM nu are caracterul unui act temporar ci aşa cum menţionează însuşi ANCOM în întâmpinarea transmisă instanţei de contencios administrativ este o simplă opinie care nu poate fi considerată ca act administrativ şi ca atare nu produce efecte juridice şi nu modifică realitatea juridică existentă.
Conform tuturor deciziilor instanțelor din acest moment, atat in litigiile cu ANCOM precum si in cele subsecvente intentate de operatorii de telecomunicatii, proiectul Netcity se afla in deplina legalitate, în temeiul Contractului de concesiune nr. 4390/02.06.2008, încheiat în conformitate cu legislația aplicabilă contractelor de concesiune.
Din păcate însă, Primăria Municipiului București şi din câte cunoaştem şi Netcity Telecom se văd nevoite să continue noi litigii pe care o parte a operatorilor de telecomunicații le-au intentat cu ignorarea cadrului legal aplicabil și a deciziilor deja pronunțate în instanță. Aceste acțiuni se înscriu în strategia unor operatori de telecomunicații de a-și păstra rețelele amplasate aerian, haotic, evitând plata utilizării domeniului public și al stâlpilor, scop în care utilizează toate metodele pentru a „ataca” proiectul Netcity în vederea blocării și, în ultimă instanță, a desființării lui.
8. Facand abstractie de interpretarea juridica a avizului de care vorbim (consultativ sau cu caracter de lege) va rog sa ne comunicati punctul de vedere al PMB cu privire la cele 15 puncte ale capitolului V. Considerati ca fiind intemeiate aspectele semnalate acolo?
Primăria Municipiului București şi Netcity Telecom au atacat în instanță și conținutul Avizului, pe fond, nerecunoscând legalitatea și corectitudinea acestuia. Conform deciziei definitive a instanței, ilegalitatea și inexactitatea prevederilor acestui Aviz nu poate fi constatată printr-o hotărâre judecătorească, datorită caracterului juridic al Avizului de opinie ce nu produce efecte juridice prin el însuși. Cu toate acestea, toate solicitările operatorilor de telecomunicații de anulare sau modificare a Contractului de Concesiune în baza acestui Aviz au fost respinse până în acest moment în instanță.
9. Considerați ca apariția Legii 159/2016 presupunea solicitarea expresa de catre PMB a unui nou aviz de tipul celui de care vorbeam mai sus, catre ANCOM? Daca da, a fost facuta aceasta cerere?
Legea 159/2016 nu contine nicio prevedere referitoare la vreun nou Aviz de natura celui ce a fost emis de către ANCOM în 2013.
9 (bis…). Considerati ca o crestere a preturilor de acces in reteaua Netcity pentru operatori ar putea sa fie dublata de cresterea preturilor serviciilor livrate pentru populatie? Care sunt demersurile facute pana acum de PMB, in sensul protejarii locuitorilor Capitalei in fata unei asemenea perspective?
Proiectul Netcity a avut în vedere încă de la începuturi democratizarea accesului la servicii de telecomunicații , dând posibilitatea cetățenilor municipiului Bucuresti de a alege liber furnizorul de servicii de internet, telefonie sau TV fără a mai fi obligați să aleagă furnizorul „împământenit” al cartierului, deoarece orice operator poate ajunge cu rețeaua sa la clădirea branșată la Netcity. Au fost împiedicate astfel înțelegerile din trecut prin care operatorii își „împărțeau” geografic cartierele pentru care dezvoltau infrastructură, monpolizând accesul la servicii și ținând astfel abonații captivi. Această situație de “împărțire” a Municipiului București între operatori înainte de apariția proiectului Netcity este una de notorietate, fiind de altfel constatată și prin decizia Consiliului Concurenței nr. 237 din 12.12.2006. Putem însă confirma că în zonele acoperite de Netcity nu mai există străzi în care să înregistrăm prezența unui singur operator. Astfel efectul pro-concurențial al proiectului Netcity este unul cert, în avantajul cetățenilor ce beneficiaza de servicii de calitate tot mai crescută la prețuri corecte, dar și în avantajul acelor operatori de telecomunicații care înțeleg să concureze onest, într-o piață ce oferă condiții egale tuturor.
Pentru a evidenția situația reală în ceea ce privește consumatorul final, cu titlu de exemplu, în 2008 una din marile companii de telecomunicații prin cablu percepea în București un tarif de 100 de lei pentru un abonament ce includea televiziune digitală 101 de canale (pachet mediu), internet la viteza de 10mbps (pachet mediu) și telefonie fixă nelimitată, în timp ce in acest moment cel mai scump abonament cu același tip de servicii al aceleiași companii, ce include cea mai performantă televiziune digitală (175 canale, 30 canale HD, internet TV pe dispozitive mobile), internet la cea mai mare viteză de 500mbps si telefonie fixă nelimitată, este tarifat cu doar 79 lei.
Suplimentar efectului pe care proiectul Netcity l-a avut asupra creșterii concurenței, existența Netcity diferențiază municipiul București inclusiv la nivel european, generând noi premise de prosperitate pentru cetățenii și companiile orașului. Relevant în acest sens este recentul document de candidatură al Guvernului României pentru relocarea Agenției Europene a Medicamentului din Londra în București, (disponibil pe site-ul Consiliului Uniunii Europene, la adresa http://www.consilium.europa.eu/en/workarea/downloadAsset.aspx?id=47244663471):
“One of the strong points of Bucharest’s communications infrastructure is the wide spread of optic fibre networks, leading to superior internet access and data transmission rates, the foundation of the future Gigabit society. Bucharest’s NetCity project, the underground infrastructure for optic fibre, is an innovative project and one of the large investments made in the city’s communications infrastructure, in line with the European socio-economic development policy for local communities.”
“NetCity is the Bucharest City Hall project to help digitize the capital city of Romania. It provides for the transfer of underground cables within the project area.”
“From the perspective of the costs related to provision of communication services, due to the increased competitiveness of the Romanian market, the tariffs of communication services are among the lowest in Europe, ensuring a high quality/price ratio. Thus, on the retail level, usual tariffs for mobile voice and data services are between 2 EUR/month and 9 EUR/month, while usual tariffs for fixed internet do not exceed 11 EUR/month for services with speeds up to 1000 Mbps through optic fibre.”
“IT&C of the building: Excellent telecommunications network with high capacity digital network provided using two secured underground connections via Metropolitan Network (Netcity). The network can support any speed transfer“.

Răspunsul ANCOM (CLICK AICI)

Referitor la solicitarea dvs. înregistrată cu nr. SC- 23655/12.09.2017, suntem în măsură să vă comunicăm următoarele informaţii:
“1 – Considerati ca aparitia Legii 154/2012 privind regimul infrastructurii retelelor de comunicatii electronice a insemnat introducerea obligativitatii institutiei dumneavoastra de a da avize cu caracter obligatoriu, pentru functionarea proiectelor de tipul Netcity?
2 – Ulterior eliberarii avizului privind proiectul mai sus mentionat (pe data de 30 mai 2013), acesta a fost atacat in instanta atat de PMB, cat si de Netcity Telecom. Pe parcursul derularii proceselor, ANCOM a trimis la instanta un punct de vedere prin care cataloga respectivul aviz drept unul lipsit de caracter impetuos. ANCOM si-a sabotat astfel propriul act. Care este in prezent pozitia institutiei fata de acel document?
3 – Considerati ca aspectele semnalate drept abuzuri in cele 15 puncte ale paragrafului V din respectivul document sunt prezente si in prezent?
4 – Ulterior pronuntarii sentintei definitive si irevocabile in procesul mentionat, a mai intreprins ANCOM vreun demers, in sensul indreptarii acelei situatii descrise de avizul initial? Intentionati sa emiteti un nou aviz, obligatoriu, pentru proiectul Netcity, conform prevederilor Legii 154/2012? Daca da, cand estimati finalizarea sa?
5 – Anul trecut a fost data Legea 159/2016. Este vorba de un act normativ care s dat practic ANCOM-ului o functie clar corecitiva in ceea ce priveste emiterea de avize de tipul celui enuntat mai sus. De la aparitia legii au trecut aproximativ 9 luni. Care este stadiul emiterii unui aviz pe proiectul Netcity, tinand cont de noua lege 159?
6 – Considerati ca termenul de 9 luni pentru emiterea unui astfel de document este unul rezonabil pentru o institutie publica?
7 – Tot privind proiectul Netcity, Consiliul Concurentei a intocmit un raport, facut public inclusiv pe site-ul institutiei, in care constata ca avem de-a face cu o pozitie de monopol pe piata. Nicio institutie nu a reglementat de la acel moment situatia respectiva. Considerati ca acest lucru era si de datoria ANCOM?
8– Exista in prezent vreo presiune politica sau de alta natura, asupra conducerii ANCOM, in sensul neemiterii acestui document sau in sensul emiterii sale sub o forma anume?
9– Apreciati ca o posibia crestere a pretului de acces in reteaua Netcity, din partea proprietarului ei, pentru operatorii de pe piata, ar putea avea ca efect cresterea preturilor catre populatie/beneficiarii finali?”

Pe rolul Curții de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, au fost formulate de către NETCITY TELECOM S.A., respectiv Primăria Municipiului București, mai multe cereri de suspendare și/sau anulare a Avizului Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații privind condițiile tehnice și economice în care se realizează accesul furnizorilor de rețele de comunicații electronice la infrastructura „Rețelei metropolitane de fibră optică a municipiului București pentru telecomunicații – Netcity”, comunicat Primăriei Municipiului București prin adresa ANCOM cu nr. DER/928/30.05.2013.
Curtea de Apel București s-a pronunțat asupra acestor cereri prin sentința civilă nr. 2812/26.09.2013, potrivit căreia“[…] curtea reține că, de lege lata, Primăriei Municipiului București îi revine competența funcțională de a emite actul administrativ prin care se reglementează condițiile tehnice și economice în care se realizează accesul la infrastructură al furnizorilor de rețele de comunicații electronice în ipoteza prevăzută de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 154 din 28 septembrie 2012.”(s.n)
Sentința civilă a fost menținută și de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, în soluționarea recursurilor declarate.
Așadar, conform sentinței date de instanța Curții de Apel București, Avizul ANCOM de la momentul respectiv nu este un act administrativ potrivit Legii nr. 554/2004 privind contenciosului administrativ, iar ANCOM nu avea calitatea de autoritate competentă în stabilirea condițiilor tehnice și economice.
Intrarea în vigoare a Legii nr. 159/2016 a adus o serie de modificări ale prevederilor legislative, iar în baza acestora, Autoritatea a demarat procesul de colectare a informațiilor actualizate referitoare la stadiul actual de implementare a proiectului „Netcity”. Pe baza concluziilor rezultate în urma acestui proces, și luând în considerare și conținutul Avizului emis în anul 2013, ANCOM va emite un act administrativ prin care va stabili condițiile tehnice și economice în care se va realiza accesul la infrastructură al furnizorilor de rețele de comunicații electronice.
Procesul de evaluare nu a fost încă finalizat, acesta presupunând o analiză complexă a aspectelor economice, tehnice și juridice privind accesul la infrastructura fizică instalată în cadrul proiectului „Netcity”, informații actualizate cu evoluțiile înregistrate de acest proiect de la data emiterii Avizului ANCOM nr. DER/928/30.05.2013, până la data emiterii deciziei.
Legea nu prevede un termen pentru emiterea deciziei președintelui ANCOM, dar având în vedere că aceasta va reprezenta un act administrativ individual cu forță juridică obligatorie, aceasta se va face doar după o fundamentare riguroasă a măsurilor care vor fi impuse în sarcina celor care implementează proiectul „Netcity”.
În ceea ce privește demersurile întreprinse de Consiliul Concurenței, vă rugăm să vă adresați acestei instituții, ANCOM neavând competența legală de a face o apreciere a acțiunilor întreprinse și a măsurilor dispuse de această autoritate.

CITIȚI ȘI: ANISP trage un semnal de alarmă: PMB și ANCOM refuză să pună în legalitate un proiect de utilitate publică

1 comentariu la “UPDATE Drept la replică / Incredibil: Primăria Capitalei, ANCOM și Consiliul Concurenței fac bani pentru o firmă privată EXCLUSIV

  1. http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket10/id10996/insp_netcity_mai_2016.pdf

    CONSILIUL CONCURENŢEI A DECLANŞAT O INVESTIGAŢIE PRIVIND UN POSIBIL
    ABUZ DE POZIŢIE DOMINANTĂ AL NETCITY TELECOM SA

    Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediul Netcity Telecom SA şi la punctele de
    lucru ale acestei companii. Inspecţiile au avut loc în cadrul investigaţiei privind un posibil abuz de
    poziţie dominantă al Netcity Telecom S.A. manifestat prin aplicarea unor tratamente
    discriminatorii pe pieţele pe care acesta acţionează (piaţa serviciilor de acces la infrastructura
    fizică asociată reţelelor de comunicaţii electronice pentru amplasarea în subteran a acestora
    (servicii de închiriere canalizaţie subterană, piaţa de închiriere fibră optică echipată/neechipată şi
    piaţa serviciilor adiacente).
    Documentele ridicate în cadrul acestor inspecţii se află în analiza autorităţii române de
    concurenţă, în cadrul procedurilor specifice investigaţiei.
    Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă preliminară în cadrul procedurilor de investigare a unui
    posibil comportament anticoncurenţial, efectuarea acestora nereprezentând o antepronunţare în
    ceea ce priveşte vinovăţia companiei.
    Netcity Telecom S.A. este concesionarul reţelei “Netcity”, având ca responsabilităţi principale
    proiectarea, realizarea, deservirea tehnică şi comercială a infrastructurii/reţelei subterane
    „Netcity” a municipiului Bucureşti. “Netcity” reprezintă infrastructură suport pentru reţelele de
    comunicaţii existente precum şi pentru cele realizate ulterior, pusă la dispoziţia tuturor
    operatorilor de telecom care doresc să ofere servicii pe teritoriul municipiului Bucureşti.
    Reamintim că în 2015, Autoritatea de Concurenţă a publicat Raportul preliminar al anchetei
    sectoriale privind serviciile de acces la infrastructura suport pentru reţele de comunicaţii
    electronice “Netcity” din municipiul Bucureşti. Ulterior, investigaţia a continuat, iar raportul final
    poate fi accesat pe site-ul instituţiei, http://www.consiliulconcurentei.ro.
    În urma analizei a rezultat că serviciile altor companii care deţin
    infrastructuri/canalizaţii/galerii/reţele în Bucureşti nu reprezintă opţiuni alternative reale la
    reţeaua Netcity. Ca urmare, Netcity deţine poziţie de monopol în ariile sale de prezenţă din
    Bucureşti şi trebuie să se abţină de la practici abuzive, precum:
     impunerea, în mod direct sau indirect, de tarife inechitabile sau impunerea unor condiţii
    inechitabile de tranzacţionare;
     refuzul de a trata cu anumiţi beneficiari ori furnizori;
     refuzul de a acorda accesul la infrastructură;
     aplicarea în relaţiile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente
    (condiţiile legate de tarife şi reduceri tarifare, termene de plată etc.).
    De asemenea, Consiliul Concurenţei a recomandat Parlamentului şi Guvernului modificarea
    legislației specifice atât în scopul accelerării (simplificării) procedurii de autorizare a construcției de
    rețele de comunicații electronice de dimensiuni mici, cât şi pentru multiplicarea soluţiilor puse la
    dispoziţia furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice, inclusiv în mediul urban.
    O mare parte din companiile chestionate în cadrul studiului au susţinut că ar fi fezabilă îngroparea
    reţelei în regie proprie, cel puţin la nivelul unor tronsoane, mai ales a racordurilor, dacă ar exista
    un cadru legal flexibil în privinţa regimului de autorizare, considerat anevoios până în prezent.
    Astfel, interzicerea amplasării supraterane în localităţi urbane a constituit şi constituie o barieră la
    accesul pe piaţa serviciilor de comunicaţii electronice, în special pentru furnizorii care şi-au dorit să
    intre pe piaţă ulterior actului normativ prin care s-a interzis amplasarea supraterană în intravilanul
    localităţilor (H.G. nr. 490 din 2011).
    Ca urmare, Consiliul Concurenţei consideră că este împiedicată intrarea operatorilor de
    comunicaţii pe piaţa furnizării de servicii de comunicaţii electronice în localităţile urbane în care nu
    este disponibilă încă o variantă de amplasare subterană funcţională ori dacă există nu acoperă
    întregul oraş/municipiu.
    Conform contractului de concesiune semnat cu Municipalitatea, realizarea reţelei Netcity cuprinde
    trei etape: etapa 1 – inelul central al capitalei, reţeaua magistrală; etapa 2 – reţeaua de distribuţie
    şi branşamente în tot Bucureştiul; etapa 3 – realizarea „Reţelei Netcity” pe întreaga zonă
    metropolitană din zona de competenţă locală a P.M.B.. În prezent, se află în derulare lucrările
    pentru etapa a II-a, fiind în aşteptarea rezultatelor studiului de fezabilitate aflat în curs din anul
    2013.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *