Skip to content
Politică

UPDATE Mai puțini bani pentru educație: tăiere de peste un miliard de euro din fondurile alocate prin PNRR. Cum explică autoritățile

profit.ro

UPDATE 14:54

Ajustarea bugetului PNRR de la 42 de miliarde euro la 29,2 miliarde euro a presupus și o ajustare a alocărilor pentru proiectul România Educată, însă PNRR are o alocare pentru educație mult peste media europeană, se arată într-o declarație comună a miniștrilor Cristian Ghinea și Sorin Cîmpeanu.

„Coaliția de guvernare consideră educația domeniu prioritar pentru Planul Național de Redresare și Reziliență și este motivul pentru care varianta agreată acum alocă pentru România Educată peste 12% din cei 29,2 de miliarde euro. Ajustarea bugetului PNRR de la 42 de miliarde euro la 29,2 miliarde euro a presupus și o ajustare a alocărilor pentru proiectul România Educată. PNRR are o alocare pentru educație mult peste media europeană”, se arată într-o declarație comună a miniștrilor Investițiilor și Proiectelor Europene și Educației, Cristian Ghinea și Sorin Cîmpeanu.

Potrivit celor doi miniștri, bugetul România Educată pe care îl negociază în prezent cu Comisia Europeană este de 3,7 miliarde euro, buget ce include 314 milioane euro pentru dotarea a 10.000 de laboratoare școlare, „cel mai mare program de reducere a abandonului școlar” (530 milioane euro), renovarea campusurilor universitare (300 milioane euro), campusuri și reforma învățământului dual (402 milioane euro).

„Este un efort masiv de finanțare a educației din PNRR, lucrăm împreună pentru finalizarea negocierilor cu Comisia Europeană și componenta România Educată rămâne una dintre campioanele PNRR”, conchid Ghinea și Cîmpeanu,

——————————

Educația ar putea rămâne fără peste un miliard de euro din fondurile europene pentru Planul Național de Redresare şi Rezilienţă. Surse politice au dezvăluit pentru B1.ro că cea mai mare ”tăiere” ar putea viza fondurile prevăzute inițial pentru finanțarea proiectelor universităților. De asemenea, ar putea fi diminuate sume și de la capitolul construirea de creșe și de la cel privind sustinerea învățământului dual și dotarea laboratoarelor din școli.

Se pare că sumele propuse pentru proiectele universităților sunt mai mici cu 70%, iar învățământul profesional dual pierde 50% din fonduri. La rândul lor, laboratoarele de științe pierd 40% din suma inițial alocată. Tăierile vin în contextul în care reformele din Educație nu au susținerea totală a niciunui partid din coaliția de la guvernare, în negocierile care au loc la această oră.

14 state membre au trimis Comisiei Europene versiunile oficiale

Comisia Europeană a primit planurile naționale de redresare și reziliență din partea a 14 state membre și așteaptă versiunile oficiale și din partea celorlalte 13 state membre.

„Comisia a primit 13 planuri de redresare și reziliență de la Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Luxemburg, Austria, Portugalia, Slovacia și Slovenia”, a anunțat luni Executivul de la Bruxelles.

Vineri a fost termenul până la care statele membre ar fi trebuit să trimită planurile la Bruxelles, dar termenul era doar orientativ, astfel că mai multe țări, inclusiv România, au decis să prelungească negocierile interne pentru a veni cu planuri care să respecte liniile trasate de CE.

Ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea a anunțat la finalul lui aprilie că România va depune varianta finală a Planului Național de Redresare și Reziliență cu o lună mai târziu decât termenul anunțat inițial.

”În discuția cu președintele, cu domnul (Ludovic) Orban, cu domnul prim-ministru și cu cei doi vicepremieri, am convenit ca … în convorbirea pe care o voi avea cu vicepreședintele (Margrethe) Vestager al Comisiei Europene să mergem pe calendarul de depunere pentru 31 mai pentru PNRR”, a spus Cristian Ghinea.

Premierul Florin Cîțu și ministrul Ghinea vor merge luni, 10 mai, la Bruxelles, pentru o nouă discuție cu CE. Și experți din Ministerul energiei vor oferi noi detalii pentru a convinge CE să accepte racordarea la rețelele de gaze naturale a sute de localități. Ei vor explica faptul că România va folosi gaze mixte, inclusiv hidrogen verde și alte gaze neconvenționale.

Din alocarea totală de 672,5 miliarde de euro pentru Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR) la nivelul UE, România poate beneficia de aproximativ 30,5 mld. euro, compuse din 13,8 mld. euro sub formă de granturi şi 16,7 mld. euro sub formă de împrumuturi.

Regula stabilită prin propunerea de regulament este ca 70% din granturile in PNRR să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenţei de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023.

România riscă să fie printre ultimele ţări care depun PNRR-ul

Eurodeputatul PSD Victor Negrescu afirmă că România nu poate risca să fie ultima ţară care depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilenţă, având în vedere că ministrul in­vestiţiilor şi proiectelor europene, Cris­tian Ghinea, a anunţat că România va propune Comisiei Europene să amâne depunerea PNNR-ului cu o lună, până la 31 mai.

„România nu poate risca să fie ultima ţară care depune Planul de Redresare şi Rezilienţă. Este nevoie să accelerăm procesul de redactare şi negociere pentru ca termenul de 31 mai să fie devansat şi a evita, astfel, acest eşec. Jumătate din statele europene au depus deja oficial planurile lor, inclusiv din estul Europei, iar celelalte ţări se pregătesc să facă acest lucru în următoarele zile. Poate doar Bulgaria, care se pregăteşte de alegeri anticipate, să mai depună aşa târziu ca noi”, a transmis Victor Negrescu.

Eurodeputatul acuză guvernanţii locali că ignoră dialogul cu partenerii sociali, societatea civilă, mediul academic şi Parlamentul. Negrescu spune că cele 14 sta­te europene care au depus planurile până pe 3 mai sunt chiar statele cu cea mai mare alocare şi care au susţinut crearea acestui mecanism de redresare: Polonia, Belgia, Italia, Austria, Slovenia, Danemarca, Spania, Letonia, Luxemburg, Slovacia, Franţa, Germania, Grecia, Portugalia.

Statele care nu au depus încă, fie nu au susţinut crearea acestui mecanism de împrumut comun la nivel european, fie sunt state care au primit o alocare mică sau trec prin crize politice interne”, afirmă el. Oficialii Comisiei Europene au transmis autorităţilor din România că nu sunt de acord cu propunerile legate de investiţii din bani europeni prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru construirea sistemelor de irigaţii, a proiectelor de infrastructură rutieră şi a celor din reţeaua de gaze. Despre construirea sistemelor de irigaţii, Comisia spune că nu ar trebui să fie făcută cu fonduri din PNRR pentru că acest aspect nu ţine de redresarea după pandemia de COVID-19. Propunerea de alocare din PNRR pentru reţeaua de apă şi canalizare, sisteme de irigaţii şi dezvoltarea reţelei de gaze ar fi, în total, de 4,6 mld. de euro. Din aceştia, 4 mld. de euro merg către reţeaua de apă, canalizare şi sisteme de irigaţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *