UPDATE 12:15
Alina Gorghiu, preşedintele interimar al Senatului, a declarat luni în cadrul adunării solemne dedicate aniversării a 100 de ani de la adoptarea Constituţiei României Întregite din 1923 că următoarea revizuire a Constituţiei, atunci când va veni, poate fi momentul potrivit pentru a avea o lege fundamentală armonizată cu interesele societăţii, care să ţină pasul cu vremurile, ea precizând că putem şi noi găsi o soluţie cum este, de exemplu, cea din primul articol al Constituţiei Republicii Franceze, care cuprinde principiul ”favorizării prin lege a accesului egal” al femeilor şi bărbaţilor la mandatele electorale şi funcţiile elective, precum şi la responsabilităţile profesionale şi sociale.
„Acum un secol, după desăvârşirea unităţii naţionale, pasul firesc era adoptarea unei noi Constituţii. Cu maturitate, s-a ajuns în 1923 la naşterea unui document fundamental, devenit piatra de temelie a României Mari. Au fost patru proiecte, dintre care s-a distins cel pregătit de Partidul Naţional Liberal sub conducerea lui Ion IC Brătianu. Ideile incluse în noul proiect veneau în continuarea celor regăsite în programele revoluţionare de la 1848, dar şi în Constituţia din 1866. Prin noua Constituţie se consolida independenţa şi suveranitatea României, consacrându-se încă de la art. 1 principiul potrivit căruia România ”este un Stat naţional unitar şi indivizibil”. Acest principiu fundamental, regăsit şi în Constituţia prezentă, este cu atât mai actual astăzi, într-un context internaţional din care nu lipsesc atitudinile revizioniste şi atacurile la suveranitatea statelor”, a spus preşedintele interimar al Senatului în discurs.
Alina Gorghiu a arătat că ”Constituţia recunoştea, de asemenea, sacralitatea şi inviolabilitatea dreptului de proprietate”.
”Şi am un sentiment bun ca partidul al carui senator sunt s-a bătut mult şi la revizuirea din 2003 ca în Constituţia actuală să existe garantarea proprietăţii private, nu doar ocrotirea ei!”, a adăugat ea.
Gorghiu a mai spus că ”Consiliul Legislativ şi Consiliului Superior al Apărării Ţării au fost doua instituţii noi care se regăsesc şi în prezent în structura instituţională a statului roman. Importante şi astăzi. Legea fundamentală din 1923 punea la baza funcţionării statului român valori precum libertatea şi toleranţa. Ea garanta libertatea întrunirilor, asocierii, cea a conştiinţei, a tiparului. De asemenea, prin art. 7 se stabilea faptul că ”deosebirea de credinţe religioase şi confesiuni, de origine etnică şi de limbă, nu constituie în România o piedică spre a dobândi drepturile civile şi politice şi a le exercita”, a precizat preşedintele interimar al Senatului.
Potrivit Alinei Gorghiu, ”un subiect care merită amintit este cel al drepturilor acordate femeilor”.
”Aş spune că, şi din acest punct de vedere, ea a avut un indiscutabil caracter progresist. A fost enunţat cu claritate principiul ”deplinei egalităţi” între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte drepturile civile”, a arătat ea. Alina Gorghiu a menţionat că, în ceea ce priveşte drepturile politice, se introducea principiul exercitării acestora de către femei, dar după adoptarea viitoare a unei legi speciale. Totuşi, femeile nu au putut vota imediat, ci abia în 1929, doar puţine dintre ele şi numai la alegerile locale. ”Astăzi, în acest moment, în această sală, se află conducerile celor mai importante instituţii: Preşedinţie, Parlament, Executiv, CCR, Biserică, Justiţie! Pledez în faţa dumneavoastră, privind în trecut şi sperând, pentru măsuri noi şi curajoase in viitorul apropiat, în sprijinul reprezentării politice a femeilor! Mai mult ca sigur, va exista în viitor o revizuire a Constituţiei actuale, deşi este posibil să constatăm că nu modificarea ei urgentă este problema presantă a societăţii noastre, ci lipsa, în anumite etape, a disponibilităţii pentru negociere şi, de ce nu, pentru toleranţă”, a afirmat Gorghiu, conform news.ro.
Preşedintele interimar al Senatului a continuat: ”Următoarea revizuire a Constituţiei, atunci când va veni, poate fi momentul potrivit pentru a avea o lege fundamentală armonizată cu interesele societăţii, care să ţină pasul cu vremurile. Putem şi noi găsi o soluţie cum este, de exemplu, cea din primul articol al Constituţiei Republicii Franceze. Acesta cuprinde principiul ”favorizării prin lege a accesului egal” al femeilor şi bărbaţilor la mandatele electorale şi funcţiile elective, precum şi la responsabilităţile profesionale şi sociale. În această direcţie trebuie orientat în viitor şi textul constituţional românesc în măsura în care simpla enunţare a ”egalităţii de şanse” s-a dovedit a fi insuficientă”.
Alina Gorghiu s-a referit ”la o propunere pe care a făcut-o şi în anul 2013, la dezbaterea despre o posibilă revizuire a Constituţiei: reducerea vârstei de vot la 16 ani”.
”Nu putem să nu implicăm tinerii în viaţa cetăţii de vreme ce suntem în era digitalizării, a informaţiei rapide care îi ajută să îşi formeze o opinie politică! Este cea mai bună modalitate de a restabili echilibrul între generaţii într-o Europă cu o populaţie în curs de îmbătrânire. Alte ţări europene sunt angajate deja pe acest drum. Chiar anul trecut, Belgia a redus vârsta de vot la 16 ani pentru alegerile europene. La această modificare, merită să cugetăm! Acestea, dar nu numai, sunt teme pentru dezbateri pe care trebuie să avem curajul să le iniţiem la un moment dat! Societatea merge mereu înainte, lucrurile se schimbă şi la fel legile fundamentale. Să nu uităm însă niciodată că istoria ne arată că tradiţia noastră constituţională este una care reflectă un crez înalt de libertate şi democraţie!”, a spus Gorghiu în finalul discursului.
UPDATE 11:30
Premierul Nicolae Ciucă a declarat, luni, în cadrul adunării solemne dedicate aniversării a 100 de ani de la adoptarea Constituţiei României Întregite din 1923, că Constituţia din 1923 trebuie analizată şi înţeleasă ca parte componentă a procesului de transformare a naţiunii române într-o societate democratică funcţională şi parte integrantă a societăţi europene occidentale şi a fost un succes pentru că a biruit timpul iar valorile sale s-au perpetuat, au fost preluate în cele din urmă în practica instituţională şi s-au dezvoltat până în prezent şi se vor dezvolta mult timp de acum înainte.
”Sunt onorat să particip alături de dumneavoastră la acest eveniment special, pentru a sărbători împreună 100 de ani de la adoptarea Constituţiei din 1923, Constituţia României Întregite. Aşa cum spunea marele nostru om de cultură, Dimitrie Gusti, o Constituţie este pentru stat ceea ce este conştiinta pentru sufletul omenesc. Astfel, o Constituţie este conştiinţa naţională codificată. Timp de 100 de ani, România a cunoscut renaşterea politică, socială şi economică a regimului democratic, precum şi degradarea şi căderea acestuia. În acest context istoric, sărbătorim astăzi ceva mult mai important decât centenarul primei Constituţii a României întregite. Sărbătorim, de fapt, cele mai importante valori liberale democratice ale naţiunii române, care au supravieţuit în ultimul veac tuturor experienţelor autoritare şi totalitare”, a spus premierul Nicolae Ciucă în discurs.
Şeful Executivului a arătat că ”Constituţia din 1923 trebuie analizată şi înţeleasă ca parte componentă a procesului de transformare a naţiunii române într-o societate democratică funcţională şi parte integrantă a societăţi europene occidentale”.
”Această transformare democratică este marea opera politică a liberalismului, pe care noi toţi avem obligaţia să o ducem mai departe şi să o definitivăm de o manieră ireversibilă. Constituţia din 1923 este un moment unic în tot acest proces continuu de modernizare politică, socială, economică şi culturală a României, ca stat naţiune. Nu a marcat nici începutul, nici sfârşitul acestui proces. A fost, însă, un excelent moment de revelaţie politică şi intelectuală, când statul român naţional, unitar şi indivizibil a fost constituit pe baze democratice, de inspiraţie europeană, având ca premisă marele principiu juridic şi politic al autodeterminării popoarelor”, a spus el.
Ciucă a precizat că ”procesul de modernizare s-a cristalizat odată cu formarea statului român în 1859, prin Unirea Principatelor şi a continuat apoi cu Marea Unire de la 1918”.
”Ulterior, sub presiunea factorilor istorici şi ideologici, modernizarea societăţii româneşti a fost brutal întreruptă de succesiunea regimurilor autoritare şi totalitare care au început în 1938 şi au sfârşit în Decembrie 1989. După căderea regimului comunist, România a revenit în marea familie europeană şi a reînceput un amplu proiect de integrare în spaţiul politic şi economic transatlantic. La începutul anilor 1990 am adoptat o nouă constituţie, ale cărei valori şi idealuri democratice îşi au originea şi în Constituţia din 1923, aşa cum Constituţia din 1923 completa şi dezvolta Constituţia din 1866”, a spus premierul.
Ciucă a subliniat că ”suntem acum într-un moment în care putem să împlinim opera istorică a liberalismului politic prin transformarea radicală a României”. ”Aceasta este misiunea noastră şi trebuie să învăţăm din experienţele marilor oameni de stat care au făurit România Mare. Acum 100 de ani, statul român reîntregit a avut nevoie de o decizie politică fermă şi de o haină constituţională europeană, modernă, liberală pentru a se desăvârşi ca stat naţional unitar. Aşa cum spunea Ion I. C. Brătianu, era nevoie de o Constituţie „izvorâtă din nevoile reale ale noului statut român”. Acum, după 100 de ani, avem nevoie de toate resursele politice, economice şi intelectuale ale ţării pentru a face saltul înainte, pentru a arde etapele pierdute şi pentru a definitiva de o manieră ireversibilă procesul de modernizare a societăţii româneşti ca societate europeană. Datorăm înaintaşilor noştri finalizarea marii opere politice a acestei naţiuni”, a arătat şeful Executivului.
El a continuat: ”Am putea discuta foarte multe despre importanţa practică şi simbolică a Constituţiei din 1923. Mă voi rezuma la a enunţa acele prevederi care au reprezentat şi reprezintă zestrea cea mai de preţ a constituţionalismului românesc interbelic, zestre care s-a transmis în timp şi pe care trebuie să o îmbogăţim necontenit prin acţiunile şi deciziile noastre de zi cu zi. Constituţia din 1923 a consacrat la nivel de normă fundamentală votul universal pentru alegerea reprezentanţilor naţiunii, premisa democratică a oricărei societăţi liberale. A stabilit în premieră obligaţia pentru legiuitor de a prevedea dreptul de vot şi de a fi ales pentru femei, respectiv egalitatea deplină între bărbaţi şi femei cu privire la drepturile civile. A stabilit egalitatea în drepturi a tuturor românilor, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie”. Potrivit premierului, ”totodată, Legea fundamentală din 1923 a stabilit controlul de constituţionalitate al legilor prin Curtea de Casaţie şi Justiţie, un aspect esenţial pentru orice stat de drept în care puterea este limitată prin drept”.
”Nu în ultimul rând, a întărit independenţa şi rolul justiţiei prin stabilirea inamovibilităţii judecătorilor şi a pus sub control judecătoresc actele nelegale ale autorităţilor administraţiei publice”, a spus el.
”Dar cea mai importantă prevedere, atât în plan practic, pentru contextul istoric de atunci, cât şi în plan simbolic, pentru viitorul naţiunii, a fost prevederea din art. 1, care a stabilit că România este stat naţional, unitar şi indivizibil. Toate aceste norme, instituţii şi reguli constituţionale au contribuit la consolidarea democratică a statului şi au asigurat zestrea constituţională democratică a naţiunii române, precum şi memoria constituţionalismului liberal de factură europeană. Aceste valori au fost integrate la nivelul societăţii şi nu au putut fi eliminate de regimurile autoritare şi totalitare care au blocat dezvoltarea României timp de jumătate de secol”, a arătat Nicolae Ciucă.
Ciucă a mai afirmat că ”Constituţia din 1923 a fost un succes pentru că a biruit timpul”.
”Valorile sale s-au perpetuat, au fost preluate în cele din urmă în practica instituţională şi s-au dezvoltat până în prezent şi se vor dezvolta mult timp de acum înainte. Împreună cu Legea fundamentală din 1866 a Vechiului Regat şi cu Legea fundamentală din 1991 a noului regim postcomunist, Constituţia din 1923 a României întregite face parte din patrimoniul constituţional democratic al statului român şi a asigurat premisele modernizării şi democratizării naţiunii române. Suntem datori să îi păstrăm valorile şi suntem obligaţi moral să definitivăm marea operă politică a liberalismului, care a fost, este şi va fi dezvoltarea accelerată a României ca parte integrantă a societăţii democratice occidentale. Aceasta este moştenirea lăsată de înaintaşii noştri şi promisiunea noastră pentru viitor”, a mai arătat Ciucă.
UPDATE 11:00
Preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul PSD Marcel Ciolacu a declarat luni, în cadrul reuniunii dedicate aniversării unui secol de la adoptarea Constituţiei din 1923, că Constituţia din 1923 a avut caracterul unui proiect de ţară, acesta nefiind afectat de dezbaterile politice specifice dintre putere şi opoziţie şi este cel mai bun exemplu pentru noi toţi cei de astăzi că atunci când partidele aleg calea unităţii în jurul intereselor naţionale fundamentale au mai multe şanse în realizarea unor proiecte majore de ţară.
”Sunt deosebit de onorat să particip astăzi, alături de dumneavoastră şi de înalţii oaspeţi, la aniversarea unui secol de la adoptarea Constituţiei din 1923. Acesta este un moment de referinţă nu numai pentru istoria constituţională a României, dar şi pentru modul în care înaintaşii noştri, deputaţi şi senatori ai Parlamentului României Mari, au reuşit să adopte o Constituţie a tuturor românilor. Vorbim despre o Constituţie pe baza căreia s-a realizat atât unificarea legislativă, cât şi cea administrativă, economică sau culturală a ţării”, a spus preşedintele Camerei Depujtaţilor.
Marcel Ciolacu a arătat că, ”deşi Constituţia adoptată în urmă cu o sută de ani păstra structura normativă a celei din 1866, ea a fost pe bună dreptate socotită ca o Constituţie nouă, care corespundea realităţilor politice şi sociale existente după încheierea primului război mondial”.
”În mod real, România avea nevoie de un astfel de aşezământ constituţional, eminamente democratic. Acest text a reuşit pe de o parte să păstreze principiile constituţionalismului şi ale democraţiei parlamentare garantând efectiv drepturi şi libertăţi vitale pentru toţi cetăţenii, indiferent cărui grup etnic aparţineau, dar pe de alta a permis statului să intervină cu eficienţă în viaţa socială şi să-şi asume răspunderi concrete pentru înfăptuirea intereselor generale ale ţării”, a afirmat preşedintele Camerei.
El a continuat: ”Din punctul meu de vedere, unul dintre cele mai puternice principii nou introduse în Constituţia din 1923 a fost cel al ”domniei legii” ca fundament al statului. Tot atunci s-a instituit şi contenciosul administrativ şi s-a asigurat independenţa judecătorilor”.
”Dar daţi-mi voie, ca om de stânga, să subliniez unul dintre articolele istorice care au schimbat pentru totdeauna percepţia şi rolul femeilor în societate. Şi aici mă refer la faptul că în Constituţia din 1923 a fost prevăzut pentru prima dată că drepturile civile ale femeilor se stabilesc pe baza deplinei egalităţi între cele două sexe. A fost o reuşită remarcabilă a organizaţiilor civice feministe din acele vremuri, care au continuat presiunea publică până când au reuşit ca în Constituţia din 1938 să îşi câştige şi dreptul la vot. Este un bun exemplu pentru noi toţi să recunoaştem astăzi că au trecut o sută de ani de conservatorism în ceea ce priveşte relaţia faţă de politicile dedicate femeilor în România. Este timpul să ne adaptăm vremurilor şi să luăm măsuri, poate chiar cu ocazia unei viitoare revizuiri a Constituţiei, astfel încât să garantăm cu adevărat egalitatea de gen, dar şi o reprezentare corectă a femeilor în societate şi politică”, a declarat preşedintele PSD.
Potrivit lui Marcel Ciolacu, ”Constituţia din 1923 a avut caracterul unui proiect de ţară, acesta nefiind afectat de dezbaterile politice specifice dintre putere şi opoziţie”.
”Chiar dacă la acel moment au fost voci care au considerat că acel proiect era ”nul şi neavenit”, atunci când au ajuns la putere au respectat întocmai Constituţia şi au acţionat prin instrumente ale democraţiei constituţionale pentru a fi aplicată întocmai. Iar acesta cred că este cel mai bun exemplu pentru noi toţi cei de astăzi că atunci când partidele aleg calea unităţii în jurul intereselor naţionale fundamentale au mai multe şanse în realizarea unor proiecte majore de ţară. Vă garantez că atât eu, cât şi colegii mei vom respecta întotdeauna drepturile fundamentele ale cetăţenilor care sunt garantate prin Constituţie”, a mai declarat Marcel Ciolacu.
Ştire iniţială
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, în cadrul adunării solemne ”Centenarul Constituţiei României Întregite (1923-2023)”, eveniment organizat de Curtea Constituţională a României. că în calitate de preşedinte al României, va continua să vegheze la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, rămânând un susţinător ferm al parcursului european al ţării noastre, bazat pe unitate, perseverenţă şi dorinţa continuă de a construi o societate mai bună. Şeful statului a mai spus că la 100 de ani de la adoptarea Constituţiei României Întregite, moştenirea sa democratică ne îndatorează să ducem aceste valori mai departe, să le apărăm cu orice preţ şi să construim viitorul pe care ni-l dorim, într-un cadru constituţional permanent adaptat la realitatea momentului şi la nevoile societăţii, iar această moştenire presupune o răspundere comună, care aparţine clasei politice, Parlamentului, care are datoria ca, prin legile adoptate, să nu se abată de la valorile constituţionale.
”Marcarea acestui centenar reprezintă un bun prilej de a readuce în atenţia societăţii semnificaţiile momentului constituţional din 1923. Printr-un proces politic complex şi un efort intelectual deosebit, Legea fundamentală adoptată a valorificat marile experienţe constituţionale ale vremii, asigurând continuitatea tradiţiilor şi garantând diversitatea şi pluralismul. Actul fundamental al României Întregite a consacrat proiectul naţional şi înfăptuirea statului unitar român, recunoscând cele mai importante drepturi şi libertăţi individuale, valori şi principii sociale, precum şi regulile de bază pentru buna conducere a statului. Actul politic al Marii Uniri a primit astfel o semnificaţie constituţională”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, citat de news.ro.
Şeful statului a arătat că ”România Întregită nu a presupus doar crearea statului unitar naţional şi o unificare teritorială, ci şi crearea premiselor unei democraţii incluzive”.
”Românilor, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie, li s-au recunoscut şi protejat principalele drepturi fundamentale. Totodată, Constituţia României din 1923 a reprezentat atât o expresie, cât şi o bază normativă pentru unificarea legislativă şi pentru integrarea multiculturală a diverselor tradiţii legislative. Legea fundamentală românească era una dintre cele mai avansate din Europa acelor vremuri, devenind temelia juridică şi politică pentru funcţionarea instituţiilor României, o monarhie bazată pe un regim constituţional democratic, parlamentar”, a spus preşedintele Klaus Iohannis.
Potrivit preşedintelui, ”Constituţia din 1923 a fost o operă juridică modernă, de inspiraţie europeană, care a reflectat nu doar o serie de aspiraţii şi tradiţii specifice societăţii româneşti, ci şi apartenenţa naturală a României la spaţiul cultural, politic şi juridic al democraţiilor occidentale”.
”Consacrarea expresă a caracterului unitar al statului, a drepturilor civile şi politice, protejarea libertăţii religioase, dreptul minorităţilor naţionale, regimul proprietăţii, interzicerea discriminării pe motive etnice, de limbă sau de religie şi a pedepsei cu moartea în timp de pace, ca şi interzicerea cenzurii sunt doar câteva dintre elementele modernizatoare pe care Constituţia din 1923 le-a adus statului român. În Legea fundamentală de acum un secol şi-au găsit loc principiile constituţionalismului liberal, printre care se numără separaţia puterilor în stat, raţionalizarea procesului legislativ sau consacrarea controlului de constituţionalitate asupra legilor, realizat atunci prin Curtea de Casaţie şi Justiţie”, a spus el.
Iohannis a menţionat că ”istoria ne-a arătat însă că o constituţie, indiferent cât este de avansată şi de bine concepută, nu poate să devină singură o stavilă împotriva autoritarismului”. ”Pentru ca drumul unei naţiuni să nu fie deviat spre autocraţie şi dictatură, este esenţial ca cetăţenii şi autorităţile publice deopotrivă să conştientizeze că orice cedare de la principii fundamentale poate, în timp, să compromită parcursul democratic. Constituţia pe care o aniversăm astăzi rămâne expresia reuşitei proiectului naţional, iar întreaga construcţie a statului român modern a fost un efort de generaţii, cu sacrificii făcute mereu cu speranţa unui viitor mai bun. În anul 1991, după căderea regimului comunist, Constituţia a cărei adoptare o aniversăm a inspirat şi noua lege fundamentală, prin care a fost asigurată continuitatea unor principii şi a unor idealuri”, a afirmat Klaus Iohannis
Preşedintele a mai declarat că ”România este astăzi parte a marii familii democratice occidentale, o comunitate a valorilor care au trecut testul timpului”.
”Viitorul ţării noastre este unul european, asigurat de însăşi deschiderea oferită de dispoziţiile Constituţiei noastre. Parcursul ţării noastre nu are o altă direcţie decât cea în care valorile democratice sunt respectate, interiorizate şi promovate. În vremuri tumultoase, acestea reprezintă o busolă şi un filtru pentru deciziile publice, pentru clasa politică şi pentru cetăţeni. La 100 de ani de la adoptarea Constituţiei României Întregite, moştenirea sa democratică ne îndatorează să ducem aceste valori mai departe, să le apărăm cu orice preţ şi să construim viitorul pe care ni-l dorim, într-un cadru constituţional permanent adaptat la realitatea momentului şi la nevoile societăţii. Această moştenire presupune o răspundere comună. Ea aparţine clasei politice, Parlamentului, care are datoria ca, prin legile adoptate, să nu se abată de la valorile constituţionale”, a afirmat preşedintele. Klaus Iohannis a mai spus că ”responsabilitatea este, în egală măsură, şi a celorlalte autorităţi publice, cărora le revine obligaţia de a respecta separaţia şi echilibrul puterilor în stat, în spiritul loialităţii constituţionale”.
”Prin misiunea sa constituţională, Curtea Constituţională are, deopotrivă, un rol major ca, prin fiecare decizie sau hotărâre adoptată cu obiectivitate şi profesionalism, să consolideze încrederea cetăţenilor în statul de drept. Ca Preşedinte al României, voi continua să veghez la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, rămânând un susţinător ferm al parcursului european al ţării noastre, bazat pe unitate, perseverenţă şi dorinţa continuă de a construi o societate mai bună!”, a spus şeful statului în final.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
