UPDATE 20.15
NATO a decis, în prima zi a summitului de la Vilnius, un „pachet puternic de măsuri pentru Ucraina”, care să o aducă mai aproape de NATO, precum şi consolidarea măsurilor de descurajarea şi apărare colectivă a Alianţei Nord-Atlantice, se arată într-un comunicat al blocului militar.
Aliaţii au convenit asupra unui pachet de trei elemente care să aducă Ucraina mai aproape de NATO. Acesta include un nou program de asistenţă multianual pentru a facilita tranziţia forţelor armate ucrainene de la epoca sovietică la standardele NATO şi pentru a ajuta la reconstruirea sectorului de securitate şi apărare al Ucrainei, acoperind nevoi critice precum combustibil, echipamente de deminare şi echipamente medicale, arată comunicatul NATO.
Aliaţii au convenit, de asemenea, să înfiinţeze noul Consiliu NATO-Ucraina, care va avea miercuri reuniunea inaugurală la Vilnius, cu participarea preşedintelui Zelenski.
Aliaţii au reafirmat, de asemenea, că Ucraina va deveni membră a NATO şi au convenit să elimine cerinţa unui Plan de acţiune pentru aderare. „Acesta este un pachet puternic pentru Ucraina şi o cale clară către aderarea sa la NATO”, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg, notează news.ro.
Aliaţii au adoptat „cele mai cuprinzătoare planuri de apărare de la sfârşitul Războiului Rece”, a mai spus Stoltenberg. Conceput pentru a contracara cele două ameninţări principale ale Alianţei – Rusia şi terorismul – noile planuri regionale prevăd ca 300.000 de soldaţi să fie oricând gata de acţiune, inclusiv printr-o putere substanţială de luptă aeriană şi navală.
Aliaţii au aprobat, de asemenea, un nou Plan de acţiune pentru producţia de apărare pentru a accelera achiziţiile comune, pentru a creşte capacitatea de producţie şi pentru a spori interoperabilitatea Aliaţilor.
Pentru a-şi satisface nevoile de apărare, aliaţii şi-au luat angajamentul de durată de a investi cel puţin 2% din Produsul Intern Brut (PIB) în apărare. Aliaţii europeni şi Canada au înregistrat o creştere de 8,3% în termeni reali a bugetelor lor de apărare în 2023, cea mai mare creştere după decenii. Unsprezece aliaţi ating sau depăşesc nivelul de referinţă în acest an, iar acest număr este de aşteptat să crească substanţial în 2024.
Aliaţii au discutat, de asemenea, despre provocările pe care o Chină „coercitivă” le pune securităţii şi valorilor euro-atlantice. „China nu este adversarul nostru şi ar trebui să continuăm să dialogăm”, a spus secretarul general, subliniind în acelaşi timp că „asertivitatea crescândă a Beijingului afectează securitatea” NATO şi provoacă ordinea internaţională bazată pe reguli.
Miercuri, aliaţii se vor întâlni cu liderii din Australia, Japonia, Noua Zeelandă şi Coreea de Sud, precum şi cu Uniunea Europeană.
UPDATE 19.10
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, însoţit de prima-doamnă Olena Zelenska, şi de preşedintele gazdă, Gitanas Nausėda, a venit marţi după-amiază în centrul capitalei lituaniene şi a rostit un discurs în faţa a mii de oameni, la scurt timp după ce şeful NATO, Jens Stoltenberg, anunţase că aliaţii au decis ca Ucraina să adere la NATO de îndată ce condiţiile o vor permite, sărind peste etapa birocratică a parcurgerii unui Plan de acţiuni în vederea aderării (MAP).
Preşedintele Volodimir Zelenski, însoţit de prima-doamnă Olena Zelenska, a făcut o baie de mulţime prin Vilnius, la scurt timp după ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat că aliaţii au decis să invite Ucraina să adere atunci când condiţiile vor fi reunite, ceea ce va fi un proces simplificat, întrucât NATO va renunţa să mai dea Kievului un Plan de acţiuni în vederea aderării (MAP), notează news.ro.
Preşedintele Zelenski, împreună cu preşedintele Lituaniei, a urcat apoi pe o scenă, în centrul Vilniusului, unde au erau adunaţi mii de oameni, şi a rostit un discurs.
„Suntem împreună pentru a ne apăra libertatea”, a proclamat Volodimir Zelenski din Piaţa Lukiskiu din Vilnius.
El a spus că crede într-o „NATO care nu ezită, nu pierde timpul şi nu se uită înapoi la un agresor”.
„NATO va oferi Ucrainei securitate. Ucraina va face NATO mai puternică!” a promis el în uralele puternice ale mulţimii.
Zelensky is giving a speech in Vilnius.
Thank you for your support 🇱🇹 pic.twitter.com/Va1ryPES0a
— Maria Drutska 🇺🇦 (@maria_drutska) July 11, 2023
UPDATE 18.20
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat luni după-amiază, după o primă reuniune a liderilor alianţei, că Ucraina este invitată să adere la NATO „atunci când condiţiile o vor permite”, iar între timp, membrii blocului militar au decis să renunţe ca Kievului să i se mai dea un Plan de acţiuni în vederea aderării (MAP), făcând ca aderarea Ucrainei să treacă de la un proces în doi paşi la unul într-un singur pas.
De asemenea, Stoltenberg a anunţat că nou înfiinţatul Consiliu NATO-Ucraina va avea prima reuniune chiar mâine, iar în acest organism, membrii au statut „egal”.
Şeful NATO a arătat că, împreună cu decizia de a furniza Ucrainei şi un „sistem multiaerian”, acestea sunt cele trei elemente ale unui pachet prin care aliaţii au găsit de cuviinţă să aducă Ucraina „mai aproape de NATO”, notează news.ro.
Pe de altă parte, consilierul biroului prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak a declarat marţi că summitul NATO de la Vilnius este o oportunitate de a „corecta greşelile fatale ale summitului de la Bucureşti din 2008”, când Alianţa a evitat să ofere o foaie de aderare Georgiei şi Ucrainei în faţa avertismentelor Rusiei, transmite EFE, potrivit Agerpres.
„Astăzi şi mâine, la Vilnius, NATO îşi va putea recăpăta personalitatea şi îşi va putea stabili în mod independent strategia de dezvoltare fără a ţine cont de ameninţările şi veto-urile Federaţiei Ruse”, a scris Podoliak, care este unul dintre cei mai influenţi consilieri din biroul lui Volodimir Zelenski, pe contul său de Twitter.
Podoliak a deplâns faptul că „uşile deschise” promise de NATO la summitul de la Bucureşti „s-au dovedit a nu fi atât de deschise”, şi s-a referit, de asemenea, la summitul de două zile care începe marţi în capitala lituaniană ca o oportunitate de a adapta Alianţa la realităţile dezvăluite de invazia Rusiei în Ucraina. La Vilnius, a spus Podoliak, NATO poate demonstra că a înţeles „ce este un război modern şi ce ar trebui să fie un complex militar-industrial”. Consilierul prezidenţial ucrainean a cerut, totodată, Alianţei să „stabilească în mod clar” o foaie de parcurs pentru aderarea Ucrainei. „Dar, pentru aceasta, NATO trebuie, în mod colectiv, să nu-i mai fie teamă de responsabilitate”, a conchis el.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ajuns în urmă cu câteva ore la Vilnius. Conform CNN, Zelenski a ajuns la Vilnius cu o aeronavă a guvernului polonez. Zelenski a declarat că ar fi „absurd” dacă Ucrainei nu i se va acorda statutul de membru al NATO Volodimir Zelenski este însoțit la summitul NATO de la Vilnius de ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov.
UPDATE 15:03
Alianţa Nord-Atlantică nu a observat nicio deplasare a mercenarilor din gruparea paramilitară rusă Wagner în Belarus, anunţă marţi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, relatează CNN.
”Până acum nu am văzut nicio desfăşurare sau deplasare a unor forţe Wagner în Belarus, dar bineînţeles că urmărim îndeaproape ceea ce se întâmplă”, a declarat presei Stoltenberg înaintea începerii summitului NATO la Vilnius.
NATO este ”pregătită” să se apere împotriva oricărei eventuale ameninţări, a subliniat el.
Locul în care se află şeful Wagner Evgheni Prigojin face obiectul multor speculaţii, după rebeliunea sa efemeră de la 24 iunie.
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a mediat un acord prin care Prigojin să se exileze în Belarus, însă a anunţat săptămâna trecută că acesta nu se afla pe teritoriul belarus.
Preşedinţii Lituaniei, Poliniei şi Letoniei au scris săptămâna trecută o scrisoare secretarului general al NATO şi liderilor Alianţei în care-i avertizau despre ameninţarea pe care o reprezintă ”acţiunile agresive ale Rusiei şi evoluţia situaţiei în Belarus”.
Potrivit Grupului de Comunicare al preşedinţiei lituaniene, cei trei lideri au subliniat că ”mutarea grupării ruse de mercenari Wagner şi a lideului ei Evgheni Prigojin în Belarus ar putea genera riscuri la adresa stabilităţii politice în Belarus şi, în consecinţă, o eventuală pierdere a controlului asupra armamentului nuclear”.
Ministrul polonez al Apărării Mariusz Blaszczak anunţa vineri pe Twitter că peste 1.000 de militari şi aproximativ 200 de unităţi de echipament din cadrul celor de a 12-a şi a 17-a Brigăzi Mecanizate încep să se mute către estul” Poloniei.
”Aceasta este o dovadă a voinţei noastre de a răspunde tentativelor de destabilizare în apropierea frontierei” Poloniei, sublinia el.
UPDATE 15:01
Secretarul general Jens Stoltenberg a lansat, marţi după-amiază, lucrările propriu-zise ale summitului NATO de la Vilnius salutându-l pe preşedintele finlandez Sauli Niinistö în condiţiile în care Finlanda participă pentru prima dată în calitate de membru cu drepturi depline, relatează The Guardian.
Stoltenberg i-a urat, de asemenea, „bun venit” prim-ministrului suedez Ulf Kristersson şi a spus că NATO va primi în curând şi Suedia ca membru cu drepturi depline, după ce Turcia a renunţat la veto-ul său luni seara şi a promis că va ratifica aderarea ţării la NATO.
Știre inițială
Preşedintele Klaus Iohannis participă, marţi şi miercuri, la Summitul NATO de la Vilnius, Republica Lituania.
Administraţia Prezidenţială a informat vineri că, la summit, care are loc într-un moment critic pentru securitatea euroatlantică, în al doilea an de la începerea agresiunii ruse asupra Ucrainei, liderii aliaţi vor evalua implementarea deciziilor adoptate la reuniunea de la Madrid din 2022, când a fost adoptat şi Conceptul Strategic în vigoare, cu accent pe consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare. Un obiectiv important vizează şi sprijinul politic şi practic pentru Ucraina, precum şi realizarea de progrese concrete în direcţia aderării sale la Alianţă.
„Semnificaţia deosebită a acestei reuniuni la vârf este generată de faptul că va reflecta modul în care comunitatea euroatlantică continuă să îşi articuleze răspunsul faţă de mediul actual de securitate serios afectat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Aceasta se referă inclusiv la asigurarea unei prezenţe Aliate întărite pe Flancul Estic, cu alocări de forţe, echipamente şi capabilităţi. Totodată, cooperarea cu partenerii NATO va fi consolidată inclusiv în privinţa dialogului politic”, arăta sursa citată.
Programul Summitului va include trei reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic, inclusiv în formate cu Ucraina, Uniunea Europeană şi partenerii NATO din Indo-Pacific.
* Preşedintele Klaus Iohannis va participa, marţi, la o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivel de şefi de stat şi de guvern, cu participarea Suediei, ca stat invitat să adere la NATO. Discuţiile se vor concentra pe agenda curentă a Alianţei, inclusiv evaluarea mediului de securitate şi apărare marcat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum şi a ameninţărilor de securitate care decurg din acţiunile ilegale ale Rusiei. Un alt subiect abordat va fi consolidarea în continuare a posturii de descurajare şi apărare a NATO, dar şi adaptarea şi modernizarea Alianţei în contextul de securitate actual. Liderii aliaţi vor discuta inclusiv despre angajamentul privind creşterea investiţiilor în apărare.
* Miercuri, şeful statului va fi la Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivel de şefi de stat şi de guvern, la care vor participa atât Suedia, în calitate de stat invitat, cât şi partenerii din regiunea Indo-Pacificului – Australia, Republica Coreea, Japonia, Noua Zeelandă, precum şi preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene. Reuniunea va aborda relaţiile NATO cu aceşti parteneri, precum şi provocările de securitate din regiunea Indo-Pacific.
* Tot miercuri este preconizată participarea preşedintelui Klaus Iohannis la prima reuniune a Consiliului NATO – Ucraina la nivel de şefi de stat şi de guvern, format nou care are menirea să consolideze relaţia politică NATO – Ucraina, oferind în acelaşi timp sprijinul necesar pentru avansarea aspiraţiilor euroatlantice ale Ucrainei.
Conform Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Iohannis va sublinia importanţa fundamentală a continuării implementării deciziilor de la Madrid privind consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, astfel încât să fie realizată, în mod unitar şi coerent, pe întregul Flanc, o veritabilă Apărare Înaintată.
„Preşedintele Klaus Iohannis va puncta importanţa deciziilor reuniunii aliate în ceea ce priveşte adoptarea unui pachet de întărire a posturii aliate pe Flancul Estic, pe termen lung, în măsură să ofere ţării noastre un grad superior de securitate şi apărare. De asemenea, şeful statului va reitera susţinerea robustă pentru Ucraina, inclusiv în ceea ce priveşte concretizarea aderării sale la NATO, precum şi pentru partenerii cei mai vulnerabili, în special Republica Moldova. În cadrul summitului, preşedintele României va susţine reflectarea, în documentele şi deciziile aliate ce vor fi adoptate, a importanţei regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică”, mai informa Administraţia Prezidenţială.
Potrivit unor surse oficiale, „deciziile adoptate la Vilnius vor fi de natură a asigura României un nivel superior de protecţie şi apărare, vor ancora solid ţara noastră în arhitectura de descurajare şi apărare Aliată şi vor demonstra concret caracterul de regiune de importanţă strategică pentru Alianţă al Mării Negre”.
Pentru postura Aliată pe Flancul Estic şi la Marea Neagră, mesajul principal al summitului este acela că NATO se modernizează pentru o nouă etapă a apărării colective.
Pentru România acest lucru înseamnă o descurajare şi o apărare multi-domeniu (domeniile operaţionale sunt integrate, iar apărarea aeriană şi antirachetă, apărarea cibernetică, spaţială, forţele terestre şi cele maritime sunt complet interoperabile), o nouă generaţie de planuri de apărare, un angajament pe termen lung de creştere a investiţiilor în apărare, continuarea eforturilor naţionale susţinute pentru consolidarea apărării şi întăririi contribuţiilor României la măsurile şi activităţile de descurajare şi apărare ale Alianţei, la misiunile aliate şi la efortul de modernizare a structurilor de comandă şi control, crearea în România a unui centru de pregătire a piloţilor de avioane F-16, împreună cu Olanda, o contribuţie tot mai mare a ţării noastre la dimensiunea cibernetică, au precizat sursele citate.
Sursele oficiale au menţionat şi că în ceea ce priveşte continuarea consacrării regiunii Mării Negre ca fiind de importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică, Summitul va aduce o consolidare a recunoaşterii importanţei sale strategice prin decizii concrete. Astfel, pe lângă comunicatul final al Summitului, aliaţii vor adopta separat decizii importante, precum o evaluare a rezilienţei la Marea Neagră, menită a sprijini suplimentar implementarea planurilor de apărare.
„Vorbim, de asemenea, de măsuri care să consolideze protecţia infrastructurii submarine şi a instalaţiilor de exploatare din platoul continental, precum şi sporirea securităţii energetice, care vin în contextul preocupărilor şi ale României pentru protejarea acestei infrastructuri. Aşadar, umbrela de securitate a NATO devine tot mai consistentă în cazul României, fiind adaptată nevoilor şi intereselor strategice ale ţării noastre”, au arătat sursele citate.
Sursele au informat că România va face paşi înspre alăturarea la Programul privind Securitatea Spaţiului Aerian în regiunea Mării Negre, derulat de către o Agenţie NATO.
În seria rezultatelor la Summitul NATO se înscrie şi faptul că, în premieră, în comunicatul reuniunii, sunt apreciate eforturile R. Moldova pe drumul integrării europene. Şi tot în premieră, un ministru din Republica Moldova este invitat să participe la sesiunea ministerială din cadrul unui Summit al Alianţei.
În relaţia cu Ucraina, Summitul va consfinţi două rezultate-cheie, respectiv un pachet politic consistent care va ancora această ţară în procesul de aderare euroatlantică şi va contribui la integrarea sa politică în Alianţa Nord-Atlantică, respectiv un angajament aliat de menţinere a sprijinului practic consolidat pe termen lung.
Summitul de la Vilnius este primul la care Finlanda participă în calitate de membru.
Summitul va valida şi dimensiunea globală a Alianţei prin participarea liderilor Japoniei, Coreei de Sud, Australiei şi Noii Zeelande.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
