Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a asigurat pe europarlamentarii Daniel Buda și Dan Motreanu că politica de coeziune va rămâne un pilon esențial pentru dezvoltarea regiunilor și că principiile sale fundamentale vor fi respectate, fără a impune condiționări similare cu cele din PNRR.
Șefa executivului european l-a răspuns celor doi eurodeputați PNL în urma scrisorii adresate de Buda și Motreanu în care ambii europarlamentari și-au exprimat îngrijorarea privind condiționarea fondurilor de coeziune după modelul PNRR.
“Regiunile noastre se confruntă cu provocări importante și, împreună cu comunitățile locale, au nevoie de sprijin pentru a-și spori reziliența și a dezvolta soluții adaptate pentru a aborda provocările și a valorifica oportunitățile oferite de tranzițiile verde, digitală și demografică. În acest scop, așa cum s-a subliniat în cel de-al 9-lea raport de coeziune economică, socială și teritorială, politica de coeziune ar trebui să rămână un pilon esențial al integrării în UE, evoluând în același timp pentru a deveni și mai eficace și mai performantă. Această modernizare necesară se va baza pe lecțiile învățate din perioadele anterioare de implementare și din interacțiunea cu alte instrumente, protejând în același timp principiile fundamentale ale politicii”, a transmis von der Leyen.
Europarlamentarii liberali Daniel Buda și Dan Motreanu au adresat pe 24 iunie o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care și-au exprimat îngrijorările față de posibila transformare a politicii de coeziune post-2027, conform modelului “Mecanismului de Redresare și Reziliență”.
“Transformarea Politicii de Coeziune într-un instrument financiar strict ar afecta semnificativ cooperarea interregională și abordarea teritorială specifică diferitelor regiuni”, au avertizat cei doi eurodeputați PNL și membri ai grupului PPE, în scrisoarea menționată.
Buda și Motreanu au atenționat că renunțarea la principiile sale sociale și teritoriale ar duce la o Uniune Europeană mai fragmentată, lăsând în urmă comunități întregi care depind de aceste fonduri pentru dezvoltarea lor.
Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este un instrument temporar și un element central al NextGenerationEU, planul de 750 de miliarde de euro creat în 2020, în contextul pandemiei de COVID-19, pentru a ajuta Uniunea să iasă mai puternică și mai rezilientă din criza actuală.
Prin intermediul mecanismului, Comisia strânge fonduri împrumutând pe piețele de capital, emițând astfel obligațiuni în numele Uniunii Europene.
Aceste fonduri sunt apoi puse la dispoziția statelor sale membre, pentru a pune în aplicare reforme și investiții.
României îi revin aproximativ 29 de miliarde de euro din acest mecanism, aproape jumătate granturi și jumătate împrumuturi la condiții avantajoase. Însă, Bucureștiul și majoritatea țărilor care sunt beneficiare nete de fonduri europene (primesc mai mult decât contribuie la bugetul UE) consideră politica de coeziune ca fiind principala politică de dezvoltare, alături de politica agricolă comună.
De la aderarea la UE, în 2007, România a beneficiat de peste 90 de miliarde de euro fonduri europene.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
