USR și REPER au inițiat, în ultimii ani, o întreagă propagandă pentru legalizarea drogurilor, chiar dacă cetățenii refuză acest proiect. În timp ce consumul de droguri face tot mai multe victime în România, USR și REPER insistă că ar trebui legalizate drogurile și consumatorii lăsați liberi să se drogheze.
„România are nevoie de dezincriminarea posesiei de droguri pentru consum propriu – adică nepedepsirea celor care au droguri doar cât pentru consumul personal”, spunea USR în 2020.
USR-iștii și REPER-iștii nu au prezentat niciodată studii despre consumul de droguri și nu au ținut cont nici despre datele UNODC, care arată o creștere alarmantă a consumului, mai ales în statele care au legalizat drogurile ușoare. Fanaticii drogurilor din cele două partide s-au înconjurat de diferite persoane care demonstrează o pasiune pentru stupefiante.
USR Tineret chiar încuraja consumul de droguri, spunând:
„Consumul de droguri e un fenomen social normalizat cultural care se va extinde indiferent de anii de închisoare pe care îi prevăd legile anti-drog”.
Prin astfel de mesaje care „normalizează” consumul de droguri, USR nu face decât să contribuie și mai mult la creșterea numărului de consumatori. USR transformă consumul de droguri într-o „normalitate” și status social, care pentru tineri poate deveni atracție. Specialiștii internaționali au arătat deja cum „normalizarea” consumului de droguri duce la creșterea numărului de consumatori.
76% dintre bucureșteni refuză drogurile
Statisticile UNODC arată că România, cu pedepse dure împotriva consumului și traficului, are un consum al drogurilor mult mai mic decât țările în care consumul a fost legalizat. Prin urmare, legalizare nu a făcut decât să încurajeze consumul, nu a contribuit niciodată la reducerea numărului de consumatori sau a cantităților consumate.
76% dintre bucureșteni se declară împotriva legalizării drogurilor ușoare, o arată un sondaj realizat de Avangarde. Doar 16% ar fi de acord cu această legalizare, iar 7% au spus că „nu pot aprecia”.
Nici măcar tinerii din capitală nu sunt de acord cu această legalizare. 67% dintre bucureștenii cu vârsta între 18 și 30 de ani se opun legalizării drogurilor, în timp ce doar 23% ar fi de acord cu această lege.
Bucureștenii își doresc ca actuala lege împotriva drogurilor să fie înăsprită, cu pedepse mai dure, nu relaxată așa cum vor USR și REPER. 70% dintre bucureșteni vor pedepse mai dure și doar 20% nu vor să se înăsprească pedepsele.
Doar 21% dintre bucureșteni cunosc pe cineva apropiat care a consumat droguri ușoare sau puternice, iar 66% nu au astfel de apropiați.
Partidul lui Cioloș, proiect de lege pentru legalizare
REPER, partidul lui Cioloș, a mers pe urmele USR și a continuat propaganda pro-droguri, propunând în 2023 un proiect de lege. USR-iștii transferați în partidul lui Cioloș au propus să fie legalizat consumul de canabis și dezincriminată posesia până la 3 grame.
Partidul lui Cioloș nu are foarte mare succes nici pe rețelele de socializare, unde este criticat pentru astfel de proiecte de legi, într-o țară în care drogurile fac tot mai multe victime. REPER a avut chiar curajul să-și promoveze proiectul la Festivalul Saga, unde în 2022 a murit un tânăr în urma consumului de droguri.
Nici REPER nu a ținut cont de ceea ce își doresc românii și au propus un proiect de lege care nu reprezintă interesele cetățenilor. Partidul lui Cioloș nu ține cont de problemele reale din România și pare concentrat doar să apere interesele consumatorilor de droguri, așa cum o face USR de mai mulți ani.
Legalizarea, drumul spre consum mai mare
„E momentul să renunțăm la prohibiția drogurilor (Comisia Globala pentru Politica Drogurilor, 2022) și să ne îndreptăm către modele de dezincriminare deja dovedite ca fiind succese răsunătoare”, spunea USR în 2022, pentru a promova consumul de droguri în România.
Legalizarea consumul de canabis s-a dovedit, în multe alte țări, doar drumul spre creșterea consumului de droguri ușoare și droguri de mare risc. Pentru că de multe ori canabisul este doar o poartă spre heroină sau cocaină. Studiile specialiștilor arată că circa 10% dintre consumatorii de canabis dezvoltă dependență. Chiar dacă procentul pare mic, trebuie ținut cont de numărul consumatorilor de canabis, care poate fi unul destul de mare. Alte studii arată că circa 30% dintre consumatorii de canabis riscă să aibă un grad de tulburare provocat de acest consum, adică să dezvolte dependență sau să aibă probleme de adaptare la societate.
„Persoanele care consumă canabis raportează adesea nervozitate, dificultăți de dispoziție și somn, scăderea poftei de mâncare, neliniște”, arată specialiștii americani de la Institutul Național pentru Abuzul de Droguri.
De asemenea, în ultimii ani a apărut canabisul sintetic, care este modificat în laboratoarele traficanților pentru a fi mai puternic și să crească gradul de dependență. Canabisul sintetic este mult mai periculos pentru consumatori, provocând atacuri cardiace, stări de vomă, comportamente violente etc.
Țările care în ultimele decenii au legalizat consumul de canabis nu au redus consumul, ci în prezent se confruntă cu un consum tot mai mare, unele dintre ele devenind narco-state controlate de criminalitatea organizată. Datele UE arată că există o mare diferență între statele membre din Vest, care nu mai condamnă consumul, și statele membre din Est, care nu au legalizat consumul de canabis. Cel mai mare consum se înregistrează în țări cu consumul dezincriminat. Spre exemplu, 20% dintre spanioli au consumat canabis în ultimul an, în timp ce în România avem doar 6%.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
