„Nu susțin acest proiect pentru că nu a venit să ni-l prezinte, nu știu exact ce conține, însă susțin o reorganizare administrativă. În sensul că trebuie, în mod clar, ca acele comune în care sunt câteva sute de locuitori sau comune între 1.000 și 2.000 de locuitori să fie alipite la localități mai mari. Asta este necesar. La fel și cu județele, evident că trebuie gândită o formă, dar asta nu putem face așa, pe picior. În principiu, eu susțin o reorganizare administrativă pentru că România are nevoie de mult mai multă eficiență și să scăpăm de acele structuri, în fiecare comună în care mai avem câteva sute de locuitori. Și sunt multe astfel de comune în țară care ar trebuit să dispară.
Trebuie ca toate partidele să participe la o discuție, nu doar așa că vine USR-ul cu un proiect că așa dă bine electoral acum”, a declarat deputatul liberal Adrian Cozma.
„Programe făcute din birou”
De asemenea, senatorul UDMR Lorant Antal a precizat că, dacă o astfel de reorganizare administrativă ar avea loc, s-ar ajunge în situația ca un primar de comună, de exemplu, să aibă în administrare foarte multe unități administrative teritoriale. „Dacă e să întrebăm un primar, de exemplu, cum este să administreze 12 localități, cred că ar avea niște povești interesante de povestit”, a spus el.
„Sunt multe de discuții legate de acest subiect, iar lucrurile în momentul de față sunt extrem de clare. Sunt opt regiuni de dezvoltare astăzi în România, pe baza acestor opt regiuni s-au defalcat și fondurile europene. La vremea respectivă, după aderarea României la Uniunea Europeană, toate apelurile privind proiectele europene s-au bazat pe aceste opt regiuni de dezvoltare, care aceste opt regiuni de dezvoltare întrunesc mai multe județe, adică de fapt toate județele României. Aici este o discuție, am citit și eu în presă că sunt unii care au venit și vor regionalizarea României.
Aici trebuie să fim foarte atenți și, dacă într-adevăr există o astfel de dorință, trebuie cu mult calm și cu multă chibzuință să ne așezăm la masă și să analizăm fiecare punct de vedere.
Eu totuși cred că trebuie să fim cu foarte mare atenție pentru că fondurile europene, axele prioritare privind dezvoltarea României de după 2007 de multe ori au fost gândite eronat aș spune eu, și nu neapărat din cauza regiunilor, că acești bani nu și-au atins țintele, mai degrabă la nivelul instituțiilor.
Ministerul Dezvoltării pe vremuri, Ministerul Fondurilor Europene nu a avut în vedere foarte multe ramuri de activitate. Dacă e să vorbim numai despre IMM-uri, în aceste ministere multe programe au făcute din birou, fără să cunoască realitățile din teren și asta a rezultat faptul că la nivelul municipiilor, din păcate, banii europeni nu și-au atins țintele. De fapt, au fost foarte multe programe unde municipiile nu au avut nicio posibilitate să apeleze din punct de vedere al condițiilor de eligibilitate și aceasta este unul dintre motivele pentru care astăzi între reședințe de județ și mai multe zone metropolitane sau orașe mai mari, între municipii și de reședințe de municipii și orașe mai mare există o discrepanță majoră.
Deci eu aș zice că mai degrabă este extrem de important să analizăm realitățile din teren și, pe baza realităților din teren, să încercăm să direcționăm fondurile europene și fondurile guvernamentale în aceste direcții.
Colegul meu, dl. senator Cseke Attila conduce Ministerul Dezvoltării și a avut grijă să nu rămână nicio comunitate fără fonduri și din PNRR și din fondurile europene. Sunt acuma posibilități de a finanța, că vorbim de rețele de apă potabilă și de canalizare, că vorbim de dezvoltare rețelei de gaze naturale, că vorbim de săli de sport, de piscine, adică săli de înot. Deci acum sunt facilități mult mai multe decât au fost înainte. Adică pur și simplu a trage concluzia că de aceea nu au fost anumite zone dezvoltate pentru că regiunile sunt eronat creionate eu cred că e prea tendențios.
Încă o dată trebuie să ne așezăm și să vorbim cu calm și să înțelegem fiecare punct de vedere. Dar până să ajungem să putem înțelege fiecare punct de vedere și să avem o imagine clară despre ce se întâmplă, trebuie să cunoaștem realitățile.
Acum reprezint circumscripția numărul 21, județul Harghita, sunt din zona Odorhei, Scaunul Odorhei, unde sunt 26 de unități administrative teritoriale. Asta însemnând în total 123 de localități. Adică, de exemplu, avem comune care au 11 sate în administrare. Dacă e să întrebăm un primar, de exemplu, cum este să administreze 12 localități, cred că ar avea niște povești interesante de povestit. Adică aici haideți să vedem exact cine ce dorește, cum dorește și să ne apucăm să scriem în expunerile de motive, să avem calculele foarte bine făcute și să reanalizăm greșelile din trecut și să vedem astăzi cum putem să le îndreptăm”, a declarat senatorul UDMR.
Proiect USR: O Românie cu 12 județe
Deputatul USR Tudor Benga a anunțat că a depus în Parlament un proiect de lege pentru reorganizarea administrativă a țării, care stabilește 12 județe, praguri de 10.000 de locuitori pentru orașe și 5.000 pentru comune.
Conform documentului, modificarea va avea ca efect reducerea numărului de unităţi administrativ-teritoriale, o reorganizare în unităţi teritoriale de dimensiuni mai mari fiind benefică pentru eliminarea inegalităţilor de dezvoltare şi distribuire a resurselor.
„În România există în prezent aproximativ 3.000 de comune, multe dintre acestea având o populaţie extrem de redusă – comuna cea mai mică din România este comuna Bătrâna din judeţul Hunedoara cu numai 88 de locuitori, conform datelor relevate de Recensământul populaţiei din 2022; alte comune înregistrează cateva sute de locuitori, aspect ce denotă o lipsă de preocupare constantă în ultimele decenii pentru organizarea optimă a teritoriului şi cheltuirea eficientă a resurselor publice pentru susţinerea unui aparat administrativ propriu”, se arată în expunerea de motive.
Pentru reorganizarea judeţelor proiectul propune împărţirea acestora în entităţi mai mari, grupate în funcţie de identităţi regionale istorice, fluxuri economice şi tendinţe migratorii ale populaţiei, conectivitate, precum şi prezenţa unor zone metropolitane dezvoltate, se mai arată în proiect.
Cum ar putea arăta cele 12 județe ale României:
– Judeţul Crişana Maramureş include fostele judeţe Satu Mare, Maramureş şi Bihor;
– Judeţul Transilvania Nord Vest include fostele judeţe Sălaj, Bistriţa Năsăud, Cluj şi Mureş;
– Judeţul Transilvania Sud Vest include fostele judeţe Alba, Himedoara şi Sibiu;
– Judeţul Transilvania Sud Est include fostele judeţe Braşov, Covasna şi Harghita;
– Judeţul Banat include fostele judeţe Arad, Timiş şi Caraş Severin;
– Judeţul Bucovina Moldova Nord include fostele judeţe Suceava şi Botoşani;
– Judeţul Moldova Centru include fostele judeţe Iaşi, Neamţ, Vaslui şi Bacău;
– Judeţul Dunăre Carpaţi Curbură include fostele judeţe Vrancea, Buzău, Brăila şi Galaţi;
– Judeţul Oltenia include fostele judeţe Vâlcea, Goij, Mehedinţi, Dolj şi Olt;
– Judeţul Muntenia Nord include fostele judeţe Argeş, Dâmboviţa şi Prahova;
– Judeţul Muntenia Sud include fostele judeţe Ilfov, Ialomiţa, Călăraşi Giurgiu, Teleorman, precum şi Municipiul Bucureşti;
– Judeţul Dobrogea include fostele judeţe Constanţa şi Tulcea.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
